# Un e-mail l-ar fi determinat pe Alexandru Munteanu, vicepreședinte USR Dâmbovița, să recunoască faptele în ancheta DIICOT

> Ancheta privește un strung evaluat la 1.750.000 de euro și presupuse livrări către Belarus. Tribunalul București a dispus control judiciar.

Publicat: 9 octombrie 2026, 06:05 · Actualizat: 9 octombrie 2026, 06:05 · Autor: Horatiu Preda · Categorie: [Justiţie](https://news24.ro/justitie/index.html.md) · Pagina web: https://news24.ro/un-e-mail-l-ar-fi-determinat-pe-alexandru-munteanu-vicepresedinte-usr/ · Publicație: News24

![Utilaj industrial de mari dimensiuni](https://news24.ro/wp-content/uploads/2026/10/alexandru-munteanu-1024x683.jpg)

**Un e-mail din 19 noiembrie 2024, găsit în conturile lui Alexandru Munteanu, vicepreședinte USR Dâmbovița, administrator și director general al WORLD MACHINERY WORKS SRL, și ale directorului comercial Evgeni Polyakov, i-ar fi determinat să dea declarații de recunoaștere în ancheta DIICOT privind încălcarea sancțiunilor împotriva Belarusului.**

Potrivit surselor judiciare citate de [Gândul](https://www.gandul.ro/justitie/cum-au-penetrat-procurorii-diicot-afacerea-cu-iz-rusesc-a-vicepresedintelui-usr-dambovita-si-a-directorului-firmei-sale-proba-care-i-a-facut-pe-acestia-sa-se-sparga-21029521), cei doi inculpați ar fi susținut inițial la audieri că nu cunoșteau destinatarul echipamentelor industriale expediate din România. Unul dintre utilaje se afla în Kazahstan, iar altul era blocat în Germania, conform aceleiași relatări.

Anchetatorii ar fi verificat atunci dispozitivele electronice ridicate la percheziții, conturile de e-mail și spațiile de stocare online. Mesajele ar fi fost examinate cu ajutorul unor interpreți de limba rusă.

Alte e-mailuri și discuții prezentate la audieri nu le-ar fi schimbat poziția. Abia după confruntarea cu documentul găsit în corespondența amândurora, Munteanu și Polyakov ar fi început să colaboreze cu procurorii, susțin sursele judiciare citate de Gândul. Cei doi sunt prezumați nevinovați.

## Mesajul descria folosirea unor intermediari din India

În e-mailul adresat lui Anton Artamonov, director adjunct al BELAZ HOLDING Belarus, Munteanu ar fi prezentat posibilitatea unor livrări clandestine și neautorizate către holdingul belarus, prin intermediul unor companii indiene. Scopul declarat era evitarea: „riscurilor asociate sancțiunilor țărilor occidentale”, potrivit fragmentului din dosarul DIICOT publicat de Gândul.

În aceeași corespondență, administratorul descria echipamentele fabricate de WMW SRL Târgoviște, din județul Dâmbovița, ca: „tipuri diferite de strunguri de înaltă tehnologie de diverse modificări și capacități”. Producerea acestor utilaje putea dura peste un an.

Companiile indiene indicate pentru intermediere erau:

- BHARAT FRITZ WERNER LTD;
- BHARAT HEAVY ELECTRICALS LIMITED;
- GUN CARRIAGE FACTORY.

Procurorii susțin că, în urma înțelegerilor privind posibilitatea exportului și transferului unui strung-carusel VL40, inculpații au dispus fabricarea lui la unitatea din municipiul Bacău, județul Bacău.

Operațiunea de transfer din România ar fi început la 12 februarie 2026. Utilajul a fost dezasamblat și încărcat în ansambluri de autoutilitară și semiremorcă, la facilitatea industrială închiriată de WORLD MACHINERY WORKS SRL în Bacău, potrivit documentului judiciar reprodus de Gândul.

## Strungul vizat de anchetă este evaluat la 1.750.000 de euro

În comunicatul redat de Gândul, DIICOT evaluează strungul vertical VL40 la aproximativ 1.750.000 de euro. Anchetatorii îl descriu drept un utilaj cu dublă utilizare, adică unul care poate avea întrebuințări civile, dar poate servi și la fabricarea unor echipamente militare.

Potrivit procurorilor, integrarea unor componente fizice și programe informatice, împreună cu modificarea parametrilor tehnici ai utilajelor investigate, le-ar fi conferit caracteristici care permiteau folosirea în scopuri militare. Sursele judiciare citate de publicație susțin că asemenea strunguri industriale ar fi putut fi folosite în Belarus pentru realizarea unor piese destinate tancurilor sau rachetelor.

Acuzația care îl vizează pe Munteanu privește coordonarea și participarea, în perioada decembrie 2025-septembrie 2026, la comercializarea și transferul VL40 prin destinatari intermediari, inclusiv societăți paravan din Germania și Kazahstan. Aceste firme ar fi fost folosite pentru ascunderea beneficiarului final și evitarea controlului exporturilor, susțin anchetatorii.

Beneficiarul final ar fi fost KUZLITMASH OAO Belarus, membră a holdingului Belarus Avtomobilnyi Zavod (BELAZ) OJSC Zhodino, din regiunea Minsk. Potrivit surselor judiciare citate de Gândul, entitatea se afla sub sancțiunile Uniunii Europene prevăzute de Regulamentul de punere în aplicare 2022/300.

Aceleași surse afirmă că Munteanu și Polyakov ar fi continuat demersurile pentru livrare după ce autoritățile competente din cadrul Ministerului Afacerilor Externe respinseseră cererile de autorizare a exporturilor. Unul dintre motivele respingerii ar fi fost riscul ca produsele să ajungă la un alt utilizator final decât cel declarat.

Fapta cercetată, în formă continuată, privește operațiuni comerciale și de transport cu bunuri, precum și servicii asociate acestora, interzise sau restricționate prin sancțiuni internaționale ale Uniunii Europene. Încadrarea indicată de procurori este articolul 27 indice 1, alineatul (1), litera e), raportat la alineatele (5) și (6), din Ordonanța de urgență nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale.

## Polyakov a contestat legătura lui Yarygin cu firma rusă la data corespondenței

Procurorii susțin, în documentul publicat de Gândul, că demersurile față de intermediarii din Kazahstan și India ar fi fost coordonate sau supervizate de cetățeanul rus Ilya Yarygin. Anchetatorii îl asociază cu diferite funcții în ENERGOMASH Business Group din Federația Rusă.

Compania face parte din holdingul ENERGOMASH, care include și firme ruse specializate în producerea motoarelor de rachete, a vehiculelor de lansare și a rachetelor balistice, potrivit aceluiași document.

În fața procurorului, Polyakov a susținut că Yarygin nu mai era angajatul companiei ruse atunci când au corespondat. Sursele judiciare citate de Gândul afirmă că ambii inculpați l-ar fi descris drept reprezentant al Dicom Energy din Kazahstan, unde susțineau că trebuia să ajungă utilajul.

Anchetatorii invocă și raportări trimise de Polyakov către Yarygin și Natalia Kondratieva în intervalul 2023-2026. Mesajele erau însoțite de cereri de decontare a cheltuielilor de cazare și transport pentru deplasări în India, China, Emiratele Arabe și Federația Rusă, între alte destinații.

Potrivit acuzației, călătoriile urmăreau încheierea unor parteneriate prin care alte entități să fie introduse în circuitul exporturilor către BELAZ Belarus. Sursele judiciare susțin că justificările cheltuielilor firmei românești erau trimise pentru obținerea banilor de la compania rusă.

## Corespondența urmărește deplasări și acorduri comerciale din 2023 până în 2026

Documentul judiciar reprodus de Gândul enumeră următoarele mesaje:

- La 30 decembrie 2023, Polyakov a raportat rezultatele deplasării în India din 25-30 noiembrie 2023. Vizitase o uzină de mașini-unelte și încheiase un contract de furnizor pentru livrarea unor mașini-unelte fabricate de BHARAT FRITZ WERNER Bengaluru.
- La 5 iunie 2024, a transmis un mesaj despre încheierea unui acord pentru furnizarea unor mașini-unelte produse de aceeași companie.
- La 14 februarie 2025, a prezentat rezultatele călătoriei pe ruta București-Bengaluru-Delhi-București, efectuate în 24-31 ianuarie 2025. Mesajul menționa întâlniri cu reprezentanți ai unor întreprinderi indiene, acorduri de colaborare și intenția de a presta servicii de reparație a strungurilor.
- La 23 aprilie 2025 și 7 ianuarie 2026, a transmis informații despre alte deplasări în India și înțelegeri cu BHARAT FRITZ WERNER Bengaluru pentru livrarea strungurilor produse de compania indiană către beneficiari din Federația Rusă, respectiv ENERGOMASH Business Group.
- În schimburi de e-mailuri, inclusiv din 21 august 2026, a menționat întâlniri cu reprezentanții VSMPO-AVISMA din Federația Rusă. Negocierile priveau piese de schimb, mentenanță și asistență tehnică pentru echipamentele BTM 1600 și BTM 2500 fabricate de WMW România.

Gândul descrie VSMPO-AVISMA drept o companie strategică rusă și cel mai mare producător de titan din lume care reunește etapele de producție în cadrul aceleiași companii.

## Tribunalul a dispus control judiciar, iar procurorii au contestat măsura

Prin ordonanța din 29 septembrie 2026, DIICOT a dispus continuarea urmăririi penale față de opt suspecți, potrivit comunicatului reprodus de Gândul. Procurorii Structurii Centrale și polițiștii Direcției de Combatere a Criminalității Organizate au pus în aplicare 12 mandate de percheziție în București și în județele Dâmbovița, Bacău și Ilfov.

Pe lângă Munteanu și Polyakov, în anchetă ar mai fi vizați Simona-Elena Palade, Vitalie Cărăuș, Dumitru Melinschi, Claudiu Lucian Țărucă, Gabriel Unguru și Mihai Doroftei, conform surselor judiciare citate de publicație.

La acțiune au participat polițiști ai Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Bacău și ai Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Dâmbovița. Sprijinul a fost asigurat și de Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei, Gruparea de Jandarmi Mobilă Bacău și Inspectoratul Județean de Jandarmi Dâmbovița.

Munteanu a ajuns la sediul DIICOT în jurul prânzului și a fost audiat peste 12 ore. El și Polyakov au fost reținuți la 1 octombrie 2026, ordonanțele fiind emise în jurul orei 1:30, potrivit surselor judiciare citate de Gândul.

Aceleași surse leagă colaborarea celor doi cu anchetatorii de solicitarea unei măsuri de arest la domiciliu, în locul arestării preventive. Tribunalul București a respins însă propunerea DIICOT și a dispus control judiciar pentru 60 de zile.

DIICOT a contestat soluția, iar Curtea de Apel București urmează să decidă definitiv asupra măsurii preventive.