UPDATE/Iohannis: România trebuie să-şi depăşească paradoxurile culturale

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că „România trebuie să-şi depăşească paradoxurile culturale”, subliniind că se aşteaptă ca responsabilii şi specialiştii domeniului cultural să stabilească în curând priorităţile şi obiectivele concrete ale modernizării infrastructurii culturale naţionale şi să dea un conţinut realist finanţării multianuale a acestora.

„România trebuie să-şi depăşească paradoxurile culturale care, din nefericire, au caracterizat-o în ultimele decenii: pe de o parte, artişti care se afirmă şi se bucură de succes în faţa publicului de pe toate meridianele globului, poeţi şi prozatori elogiaţi la târgurile internaţionale, iar pe de altă parte, un consum cultural dezechilibrat şi o bază materială insuficientă şi neperformantă. Cultura românească merită o infrastructură funcţională, un cadru administrativ stabil şi crearea condiţiilor pentru o resursă umană echilibrat distribuită teritorial. Mă aştept ca responsabilii şi specialiştii domeniului cultural să stabilească cât de curând priorităţile şi obiectivele concrete ale modernizării infrastructurii culturale naţionale şi să dea un conţinut realist finanţării multianuale a acestora, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene”, a afirmat Iohannis la evenimentul dedicat Zilei Culturii organizat la Ateneul Român.

El a susţinut că prezervarea patrimoniului cultural va reprezenta, din perspectivă internă, unul dintre obiectivele naţionale de securitate, arătând că aceasta va trebui consolidată de o strategie pe termen mediu şi lung a domeniului culturii şi patrimoniului naţional.

„Drepturile creatorilor şi accesul neîngrădit la cultură s-au aflat în mod constant în centrul preocupărilor mele. Aceştia rămân piloni importanţi ai acţiunii mele şi în noul mandat şi se vor afla în continuare în spectrul intereselor noastre de securitate naţională. Prezervarea şi valorificarea patrimoniului cultural va reprezenta, din perspectivă internă, unul dintre obiectivele naţionale de securitate. Această plasare a drepturilor culturale fundamentale între cele mai importante interese şi obiective ale naţiunii va trebui consolidată de o strategie pe termen mediu şi lung a domeniului culturii şi patrimoniului naţional. Voi sprijini o astfel de abordare bazată pe soluţii durabile prin toate prerogativele mele constituţionale”, a spus preşedintele.

Iohannis a subliniat că patrimoniul naţional, creativitatea şi diversitatea expresiilor culturale se află printre resursele strategice ale României normale şi că acestea pot fi fructificate mult mai bine decât până acum.

Potrivit şefului statului, cultura şi patrimoniul românesc dau substanţă unităţii în diversitate a Europei şi contribuie la viabilitatea proiectului european. El a precizat că va urmări în cadrul Consiliului European transpunerea în fapte a angajamentul din Agenda strategică a Uniunii Europene pentru perioada 2019-2024, care stipulează că „vom investi în cultură şi în patrimoniul nostru cultural, care stau la baza identităţii noastre europene”.

„În urmă cu 170 de ani se năştea, la Ipoteşti, geniul poeziei universale, Mihai Eminescu. Ziua naşterii sale, pe care marele nostru poet a dăruit-o, ca un arc peste timp, culturii naţionale, ne este un motiv de coeziune, un preţios prilej de consens şi solidaritate. Sub lumina Luceafărului, să facem ca acest moment să ne inspire, iar anul care tocmai a început să fie unul fast pentru cultura românească şi pentru slujitorii ei!”, a afirmat Iohannis.

Preşedintele i-a felicitat pe toţi cei care au îmbogăţit în 2019 „zestrea spiritualităţii româneşti”, amintind de evenimente precum Sezonul cultural România-Franţa, Europalia, Festivalul Internaţional „George Enescu”.

„Exprim respectul întregii noastre naţiuni faţă de contribuţia culturii la modernizarea şi europenizarea României. Cultura a jucat un rol fundamental în cel mai important proces istoric al societăţii româneşti din ultimele două secole”, a mai spus Iohannis.

Prezent la eveniment, premierul Ludovic Orban a declarat că, din păcate, cultura vie nu este apreciată de multe ori aşa cum ar trebui.

„Cultura românească nu înseamnă numai patrimoniu cultural, memoria culturală istorică, ci şi cultura vie, care se naşte sub ochii noştri în fiecare zi şi pe care, din păcate, de multe ori nu o apreciem aşa cum ar trebui. În mod firesc, când vorbim de cultura română, gândul ne poartă spre marii săi creatori: Mircea Eliade, Nicolae Iorga, Constantin Brâncuşi, Nicolae Grigorescu, Victor Brauner, Cecilia Cuţescu-Storck, George Enescu, Nichita Stănescu. Panteonul naţional al literelor şi artelor, în care şi-au găsit locul alături de alte nume mari, nu este nici pe departe închis atâta timp cât există aceşti artişti şi creatori români contemporani, aşa cum i-am văzut anul trecut în Sezonul franco-român şi la Europalia, aşa cum ne-au făcut mândri de ei la marele întâlniri ale artelor internaţionale, precum Bienalele veneţiene sau Festivalul Filmului de la Cannes”, a menţionat Orban.

Premierul a spus că „identitatea şi spiritualitatea” creatorilor şi artiştilor contemporani aparţin lumii actuale „mai mult decât destule dintre aspectele politice sau materiale ale societăţii noastre”.

„Privind această efervescenţă culturală, trebuie să recunoaştem culturii noastre istorice, precum şi celei actuale rolul de avangardă a conştiinţei româneşti pe scena europeană”, a subliniat Orban.

La eveniment participă şi membri ai guvernului, fostul preşedinte Emil Constantinescu, reprezentanţi ai cultelor şi corpului diplomatic, consilieri prezidenţiali, preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, parlamentari.

Sursa: agerpres
Citește și
Loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.