Veniturile medii lunare în România au fost de 5.302 lei însă cheltuielile au reprezentat 83,8% din venituri

Foto: zf.ro

În trimestrul al III-lea din anul 2020, veniturile totale medii lunare ale populaţiei pe o gospodărie au fost de 5.302 lei, iar cheltuielile totale au ajuns, în medie, la 4.444 de lei lunar/gospodărie, reprezentând 83,8% din nivelul veniturilor totale, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate luni.

Astfel, la nivelul fiecărei gospodării din România, venitul total mediu lunar a fost de 2.068 lei pe persoană, iar cheltuiala medie totală s-a ridicat la 1.733 lei/persoană. În mediul urban, veniturile medii lunare pe persoană au fost de 2.508,89 lei, iar în mediul rural de 1.551,56 de lei.

Veniturile băneşti au fost, în medie, de 4.961 lei lunar pe gospodărie (1.934 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 341 lei lunar pe gospodărie (133 lei pe persoană). În mediul urban, veniturile băneşti au reprezentat 96,3% din veniturile totale, iar în mediul rural 88,4%, precizează INS.

În contextul total al veniturilor, salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (68,9% din veniturile totale ale gospodăriilor).

Astfel, pentru formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit şi veniturile din prestaţii sociale (18,9%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,1%), veniturile din agricultură (1,9%), cele din proprietate şi vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei (1,1%), precum şi veniturile în natură (6,4%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (5,3%).

Iar contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii a fost de 2,4% la nivel urban şi de 10,9% din veniturile totale la nivel rural.

Mediul de rezidenţă influenţează diferenţele de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor dintre mediul urban şi mediul rural.

Dar principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt: consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.).

Cât despre cheltuielile pentru investiţii destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. , acestea deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,7%).

Tot mediul de rezidenţă mai determină unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum.

Iar conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut în trimestrul III 2020, în medie, 33,5% din consumul gospodăriilor.

Pe locul II în structura cheltuielilor se află cele cu locuinţa, apa, electricitatea, gaze şi alţi combustibili, respectiv 14,6%, iar băuturile alcoolice şi tutunul, cu 8,6%, pe locul trei.

Sursa: Agerpres
Citește și
Loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.