# Kaja Kallas acuză Washingtonul de presiuni pentru o pace dictată de Putin, în timpul negocierilor pentru Ucraina

> Europa cere să participe la negocierile de pace, în timp ce Washingtonul discută cu Moscova și eliberarea americanului Stephen Hubbard.

Publicat: 21 octombrie 2026, 07:45 · Actualizat: 21 octombrie 2026, 09:12 · Autor: Cristian Matei · Categorie: [Externe](https://news24.ro/externe/index.html.md) · Pagina web: https://news24.ro/zelenski-saluta-reluarea-avertizarilor-americane-despre-atacurile/ · Publicație: News24

![Kaja Kallas](https://news24.ro/wp-content/uploads/2026/10/kaja-kallas-1024x683.jpg)

**Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene (UE) pentru afaceri externe, a acuzat marți, 20 octombrie 2026, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, Statele Unite că presează Ucraina să accepte capitularea în termenii președintelui rus Vladimir Putin. Intervenția a coincis cu negocierile de pace de la Oslo, în Norvegia, și cu demersurile Washingtonului pentru eliberarea unor americani încarcerați în Rusia, potrivit [Euronews](https://www.euronews.com/).**

Kallas a cerut un loc pentru Europa la masa tratativelor și a avertizat că Rusia pune în pericol securitatea în Marea Neagră. În apropierea apelor teritoriale românești și bulgare au fost raportate recent atacuri ale dronelor rusești de către România și Bulgaria.

„Negociatorii americani încearcă să împingă Ucraina spre capitulare de aproape doi ani – de un an și jumătate, mai exact”, a declarat [Kaja Kallas](https://news24.ro/romania-pierde-toate-cele-33-de-posturi-de-ambasadori-ue-kaja-kallas-publica-lista/), Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg.

În evaluarea sa, prezența europeană trebuie să contrabalanseze poziția Casei Albe, pe care o consideră tot mai apropiată de interesele Moscovei.

## Kallas cere ca Europa să participe la deciziile privind sancțiunile

Mai mulți eurodeputați au reproșat instituțiilor europene absența unei strategii de pace. Kallas a respins această critică, invocând documentul transmis capitalelor UE cu cerințele pe care Moscova ar trebui să le îndeplinească într-un viitor acord.

„Dacă Rusia își prezintă cerințele maximaliste, noi ar trebui să punem pe masă propriile noastre cerințe maxime, pentru a echilibra negocierile. Totodată, trebuie să transmitem Rusiei un mesaj clar: în ceea ce privește aspectele care îi interesează – cum ar fi ridicarea sancțiunilor – Europa trebuie să fie prezentă la masa negocierilor, întrucât este vorba despre decizii europene”, a explicat șefa diplomației europene.

„Nu cedăm aceste lucruri pe gratis, deoarece nu este vorba doar despre obținerea păcii, ci și despre faptul că această pace trebuie să fie durabilă și dreaptă”, a adăugat ea.

Vorbind despre rezistența Ucrainei, Kallas a invocat sprijinul european: „Deși negociatorii americani au încercat să împingă Ucraina să capituleze timp de aproape doi ani, iar acum de un an și jumătate, motivul pentru care Ucraina nu a capitulat conform termenilor lui Putin este acela că Europa a susținut Ucraina”, a subliniat reprezentanta UE.

Ea a acuzat Moscova că folosește blocada militară din Marea Neagră și aprovizionarea cu alimente ca instrumente de presiune, încercând să provoace foamete la scară mondială. A criticat, de asemenea, refuzul Rusiei de a accepta oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice și intensificarea bombardamentelor înaintea iernii.

Kallas a spus că Ucraina dorește pacea mai mult decât oricine, după patru ani de bombardamente și intrarea în al cincilea an. A respins acuzația că Europa nu ar dori încheierea războiului și a susținut că Rusia este partea care se opune păcii.

În pofida disputelor cu Washingtonul, Bruxelles susține continuarea dialogului cu administrația americană, pentru a putea influența negocierile și apăra interesele Ucrainei.

## Discuțiile de la Oslo au vizat protejarea infrastructurii energetice și alimentare

La runda de marți au participat emisari americani și ucraineni, alături de reprezentanți ai instituțiilor europene și ai aliaților. Au mers la Oslo oficiali de rang înalt din:

- Comisia Europeană;
- Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO);
- Germania;
- Franța;
- Regatul Unit;
- Polonia.

La conferința de presă, Alexander Stubb, președintele Finlandei și partener de golf al președintelui american Donald Trump, a anunțat că Steve Witkoff, trimisul special al liderului american, urma să-i prezinte lui Putin o propunere de încetare parțială a focului. Aceasta urmărea protejarea instalațiilor energetice și a infrastructurii alimentare.

În urma întrevederii cu emisarul american, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a apărut alături de președintele Finlandei, Alexander Stubb, și de premierul norvegian Jonas Gahr Støre.

Witkoff, om de afaceri și reprezentant al lui Trump, a participat fizic la reuniune. Jared Kushner, ginerele președintelui american, a intervenit de la distanță. Un oficial american a explicat că acesta avea gripă.

După mai multe zile de tensiuni, Washingtonul și Kievul au apreciat favorabil întâlnirea. Un oficial american a calificat discuțiile drept foarte productive și constructive, spunând că delegația ucraineană venise cu idei și propuneri noi, potrivit AFP.com.

Statele Unite au reluat transmiterea avertizărilor către Ucraina privind atacurile rusești iminente care amenință civilii și instalațiile energetice.

„Suntem recunoscători că informațiile funcționează”, a declarat Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, în fața jurnaliștilor reuniți la Oslo.

El a explicat că avertizarea timpurie permite identificarea apropierii unei rachete balistice și este importantă pentru protejarea copiilor, a adulților și a populației civile.

„Este important să continuăm dialogul”, a continuat liderul ucrainean.

Pentru a calma tensiunile înainte de reuniune, diplomații purtaseră discuții la Washington, Kiev și în alte capitale occidentale. Marți dimineață, Zelenski vorbise cu secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, iar ulterior caracterizase convorbirea drept una de substanță.

Președintele ucrainean se declara încrezător în rezultatul discuțiilor privind rețeaua Starlink și livrările de interceptoare Patriot, rachete folosite pentru apărarea împotriva atacurilor aeriene. El a spus că Ucraina nu pierde războiul, dar pierde oameni și caută o cale de oprire a luptelor.

## Kievul reclamă blocaje la rachetele achitate de state europene

Zelenski le-a spus luni, 19 octombrie, unor senatori americani că Pentagonul amână trimiterea unor rachete achitate deja de țări europene. Președintele ucrainean a precizat că livrarea depindea de semnătura secretarului american al Apărării, Pete Hegseth.

Alte state europene erau dispuse să transfere interceptoare Patriot din stocurile proprii. Și aceste transferuri aveau însă nevoie de aprobarea Washingtonului, a precizat Zelenski.

Într-un interviu pentru Bloomberg, el a descris întârzierile drept o problemă politică, nu una tehnică: „Cred că s-au făcut pași pentru a convinge Ucraina să capituleze”, a afirmat președintele ucrainean.

Zelenski a semnalat și restricții în comunicații și în schimbul de informații militare. Kievul raportase încetinirea conexiunilor Starshield, sistemul american de sateliți militari utilizat pentru comunicațiile de pe front și pentru atacuri în teritoriile aflate sub ocupația Rusiei.

Trump a negat că ar fi cerut încetinirea serviciului. Elon Musk a susținut că o asemenea decizie putea veni doar de la Casa Albă. SpaceX, compania sa, a construit sistemul.

Marți, Wall Street Journal a relatat însă că Musk ar fi ordonat încetinirea versiunii militare a Starlink. Musk a răspuns că Ucraina ar avea puține șanse să supraviețuiască fără sprijinul Statelor Unite.

Anterior, în Congresul american, Zelenski promisese că nu va accepta pierderi teritoriale negociate. Parlamentarii îl aplaudaseră și îi oferiseră asigurări privind continuarea sprijinului american.

## Acordul pentru motorină și sancțiunile au amplificat disputa

Relațiile dintre Statele Unite și Europa s-au deteriorat după acordul încheiat de Trump cu Putin privind livrările de motorină și relaxarea unor sancțiuni până în aprilie 2027, fără concesii rusești în schimb. Săptămâna precedentă, Kallas calificase acordul drept un cadou pentru liderul rus.

Trump a solicitat, de asemenea, noi alegeri în Ucraina, deși organizarea lor este interzisă pe durata războiului. Președintele american s-a plâns că îi este mai greu să discute cu Zelenski decât cu Putin, iar liderul ucrainean a declarat că se simte trădat de Trump.

Solicitările Washingtonului de oprire a atacurilor ucrainene asupra industriei petroliere ruse au alimentat disputa. Zelenski a afirmat că propusese suspendarea loviturilor împotriva instalațiilor care produc și exportă motorină, dacă Statele Unite livrează suplimentar rachete antibalistice.

Reuniunea de la Oslo fusese prezentată ca o continuare a negocierilor din 9 octombrie de la Miami, în Statele Unite. Era prevăzută și participarea unor reprezentanți ai UE, potrivit Axios, informație preluată de Digi24.

Financial Times, preluat de Digi24, relatase că la Miami emisarii americani ar fi amenințat cu oprirea livrărilor de arme și a schimbului de informații dacă Ucraina continua atacurile asupra rafinăriilor rusești. Delegația ucraineană a plecat înaintea celei de-a doua zile de negocieri.

Trump a pus scumpirea motorinei și creșterea costurilor suportate de fermierii și companiile din Statele Unite pe seama acestor atacuri. Potrivit explicației sale, apropierea de Moscova urmărea să păstreze Rusia la masa negocierilor.

La începutul lunii octombrie, președintele american anunțase acordul cu Putin pentru aprovizionarea cu motorină rusească. Urmărea astfel reducerea prețurilor petrolului, care crescuseră puternic pe fondul războiului purtat de Statele Unite cu Iranul.

Trump renunțase, în zilele precedente, la aplicarea unor sancțiuni adoptate recent împotriva oficialilor și oligarhilor ruși. Măsurile erau prevăzute într-o lege votată de Congres cu majorități largi și promulgată de el în septembrie.

Relaxarea măsurilor care vizau aparatul de război al Rusiei provocase îngrijorare la Kiev. Referindu-se la Putin, Zelenski afirmase: „El simte bucurie și satisfacție pentru că beneficiază de un asemenea sprijin”.

Săptămâna precedentă, Trump ceruse plecarea lui Zelenski din funcție. Președintele ucrainean îl acuzase de slăbiciune și susținuse că Washingtonul blochează deliberat informații esențiale și întârzie interceptoarele necesare apărării.

Marți, la Casa Albă, Trump a insistat din nou ca Zelenski să încheie un acord cu Rusia. Președintele american i-a reproșat că refuzase condițiile propuse, potrivit lui Trump, în februarie 2025, când cei doi avuseseră o confruntare televizată în Biroul Oval.

Atacurile rusești se întețesc odată cu apropierea iernii. În SUA, partidul republican al lui Trump se îndreaptă spre scrutinul de la jumătatea mandatului în condițiile în care carburanții se scumpesc, iar sondajele îi sunt nefavorabile.

## Washingtonul negociază separat eliberarea unor americani din Rusia

În timp ce continuă tratativele despre Ucraina, administrația Trump s-ar apropia de o înțelegere cu Moscova pentru aducerea în țară a mai multor americani închiși în Rusia. Discuțiile sunt într-un stadiu avansat, au declarat pentru ABC News doi oficiali americani și o persoană care le cunoaște.

Witkoff și Kushner conduc aceste contacte. Interlocutorii au avertizat că termenii sunt încă în negociere, că acordul ar putea să nu se concretizeze și că numărul persoanelor incluse se poate modifica.

ABC News notează că rămâne neclar ce ar obține Rusia pentru eliberarea cetățenilor americani.

Negocierile îl vizează în primul rând pe Stephen Hubbard, profesor pensionar de 72 de ani. Dintre americanii încarcerați în Rusia, el este singurul recunoscut oficial de Departamentul de Stat ca persoană deținută pe nedrept.

În discuție se află și cazurile altor cetățeni americani. Administrația Trump consideră îndoielnice acuzațiile formulate împotriva lor.

Trump vorbise luni, 19 octombrie, despre demersurile îndelungate ale Washingtonului pentru eliberarea unui ostatic. Nu îi dezvăluise identitatea, dar sugerase că un rezultat ar putea veni curând. Axios indicase că ar putea fi vorba despre Hubbard, condamnat la șapte ani de închisoare sub acuzația de mercenariat.

În Biroul Oval, marți, 20 octombrie, Trump a afirmat că avusese o discuție amplă cu Putin despre Hubbard și că îi solicitase eliberarea. A spus că vrea ca profesorul să se întoarcă în Statele Unite.

Marți, un adjunct al ministrului rus de externe a confirmat că serviciile de informații continuă discuțiile privind un posibil schimb de deținuți. El a spus că știe numele lui Hubbard. Casa Albă nu a dorit să comenteze înțelegerea încă negociată.

Rusia deține cel puțin opt cetățeni americani și două persoane care au atât cetățenie americană, cât și rusă. Lista celor zece cuprinde:

- Stephen Hubbard;
- Gordon Black;
- Michael Leake;
- Robert Woodland;
- David Barnes;
- Daniel Schneider;
- Andre Khachatorrian;
- Chuck Zimmerman;
- Alexsandor Antonov;
- Eugene Spector.

Familiile cetățenilor americani închiși în Rusia au solicitat Departamentului de Stat să declare nedrepte și alte detenții. Într-o scrisoare adresată lui Rubio, familia lui Michael Leake a repetat cererea, afirmând că acesta nu fusese inclus în schimbul de deținuți din 1 august 2024.

## Presiunile pentru cedări teritoriale însoțesc apropierea de Moscova

Știri pe surse a prezentat, înaintea reuniunii de la Oslo, o analiză a lui David E. Sanger publicată în The New York Times. Potrivit autorului, administrația Trump încerca să obțină acceptul lui Zelenski pentru cedarea unor teritorii, invocând posibile avantaje economice și perspectiva unei păci favorabile Moscovei.

Într-un mesaj pe Truth Social, Trump îl acuzase pe președintele ucrainean că nu dorește încheierea războiului și că, probabil, nu o dorise niciodată.

Sanger aprecia că Trump părea mai decis decât înainte să obțină o înțelegere. În această evaluare, președintele american ar fi încercat să-i arate lui Zelenski că menținerea rezistenței nu merită pentru teritoriile ocupate din est, chiar dacă termenii acordului ar satisface în mare măsură revendicările Rusiei.

Consilierii americani considerau că războiul ajunsese într-un moment decisiv și că Ucraina trebuia să facă următoarea concesie. Ei se așteptau ca disponibilitatea Kievului pentru negocieri să includă acceptarea cedării unor teritorii suverane.

Potrivit lui Trump, acordul ar include garanții de securitate menite să împiedice o nouă invazie. Oficialii ucraineni menționați în analiză aveau însă îndoieli că SUA ar apăra Ucraina cât timp el se află la Casa Albă.

Sanger lega presiunile teritoriale de încercarea normalizării relațiilor economice și diplomatice dintre Washington și Moscova. În această abordare, Zelenski era tratat ca principalul obstacol în calea păcii.

Autorul menționa acordul pentru motorină, amânarea unor noi restricții împotriva Rusiei și negocierile pentru o tranzacție privind o mare parte a companiei Lukoil.

În interpretarea sa, includerea economiei și a arsenalelor nucleare pe agenda bilaterală i-ar permite lui Putin să transforme războiul din Ucraina în doar una dintre temele relației cu Statele Unite.

Citat de The New York Times, diplomatul american Richard Haass vedea o schimbare fără precedent: Ucraina, țara invadată, era penalizată, în timp ce Rusia, statul agresor, era recompensată.

Tot Sanger considera că eliberarea unui deținut din Rusia i-ar putea oferi lui Trump un rezultat de prezentat alegătorilor înaintea scrutinului de la jumătatea mandatului, fără un câștig direct pentru Ucraina.

## Zelenski cere ca Ucraina să participe la orice discuție despre viitorul său

Trump anunțase luni că ar accepta o întâlnire în China, în noiembrie, cu Vladimir Putin și Xi Jinping, liderul chinez. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, evocase mai devreme această posibilitate.

Marți, guvernul chinez a anunțat însă că nu deține informații despre un asemenea summit trilateral, potrivit Agerpres.

Trump indicase ca temă denuclearizarea, adică reducerea sau eliminarea armelor nucleare. Precizase că ar putea fi abordat și războiul din Ucraina, perspectivă care alimentase temerea Kievului privind negocieri despre viitorul țării fără participarea sa.

La Oslo, Zelenski a insistat că discuțiile despre Ucraina și viitorul ei sunt acceptabile numai dacă reprezentanții săi participă la negocieri.

Sanger lua în calcul și prezența ulterioară a lui Trump, Putin și Xi la reuniunea Grupului celor 20 (G20), programată la complexul Doral, în Florida.

După reuniunea de la Oslo, Steve Witkoff era așteptat în Rusia miercuri, 21 octombrie 2026. El urma să discute cu Vladimir Putin despre oprirea războiului pe care Rusia îl poartă de patru ani împotriva Ucrainei. Analiza publicată de The New York Times arăta că și Jared Kushner urma să ajungă la Sankt Petersburg.

**Citește și:**

- [Europarlamentarii cer blocarea exporturilor de alumina spre Rusia. Scrisoare pentru Kaja Kallas](https://news24.ro/europarlamentarii-cer-blocarea-exporturilor-de-alumina-spre-rusia-scrisoare-pentru-kaja-kallas/)
- [Uniunea Europeana refuza numirea unui emisar pentru Rusia. Ce a decis Kaja Kallas in Cipru](https://news24.ro/uniunea-europeana-refuza-numirea-unui-emisar-pentru-rusia-ce-a-decis-kaja-kallas-in-cipru/)
- [Kaja Kallas anunță interdicții în UE pentru militarii ruși care au luptat în Ucraina](https://news24.ro/kaja-kallas-anunta-interdictii-in-ue-pentru-militarii-rusi-care-au-luptat-in-ucraina/)