Corupția continuă să fie principala vulnerabilitate a României în ochii cetățenilor, urmată îndeaproape de lipsa banilor. Un nou sondaj realizat de INSCOP Research pentru Informat.ro arată exact ce îi macină pe români în viața de zi cu zi, iar rezultatele scot la iveală o societate profund divizată.
Corupția și lipsa banilor domină clasamentul nemulțumirilor
Cifrele vorbesc de la sine.
Conform cercetării sociologice, 27,8% dintre respondenți indică direct corupția drept principala dificultate cu care se confruntă țara în acest moment. Dar lucrurile nu se opresc aici. Dimensiunea economică lovește dur în bugetele familiilor. Lipsa locurilor de muncă bine plătite este menționată de 14,9% dintre participanții la sondaj.
V-ați gândit vreodată la cum arată anxietatea economică a unei țări întregi transpusă în procente?
Instabilitatea politică ocupă locul al treilea, fiind indicată de 13,4% dintre români. Iar inflația și creșterea costului vieții sunt menționate de 10,7%. Mai jos în clasament găsim deficitul bugetar și datoria publică, invocate de 8,1% dintre respondenți. Sănătatea (cu 5%) și educația (cu 6,6%) se află la polul inferior al preocupărilor imediate, fiind percepute ca mai puțin urgente comparativ cu presiunea prețurilor.
Cine se teme cel mai mult de corupție
Dincolo de cifre, profilul celor care reclamă corupția diferă masiv în funcție de simpatiile politice și de demografie. Votanții USR invocă această problemă în proporție de 35%. Procentul scade ușor la 32% în rândul electoratului PNL și AUR, în timp ce doar 19% dintre votanții PSD consideră corupția o problemă majoră.
Așa cum semnalează Adevarul într-o analiză detaliată a datelor, percepția publică nu este dominată de un singur factor, ci de un amestec de nemulțumiri suprapuse.
Bărbații sunt mai nemulțumiți de corupție (35%) comparativ cu femeile (21%). Geografic, Bucureștiul și marile orașe înregistrează un nivel de nemulțumire de 32%, mult peste procentul de 19% raportat în orașele mici. Categoriile de vârstă cele mai vocale pe acest subiect rămân persoanele între 30 și 44 de ani și seniorii de peste 60 de ani.
Salariile și pensiile trec pe primul loc
Numai că prioritățile se schimbă radical când românii sunt întrebați ce ar trebui să facă statul în următoarele șase luni.
Aproape jumătate dintre respondenți (48,2%) cer imperativ creșterea salariilor și pensiilor. Reducerea taxelor este susținută de 33,7%, atragerea fondurilor europene de 26,1%, iar reducerea cheltuielilor statului de 25,8%. Combaterea evaziunii fiscale strânge 22,7% din opțiuni, în timp ce stabilitatea politică și reforma administrației publice sunt bifate de aproximativ 15-16% dintre cetățeni.
Până la urmă, diferențele electorale dictează viziunea asupra economiei. Creșterea veniturilor este prioritatea absolută pentru 70% dintre votanții PSD și 62% dintre votanții AUR. Sprijinul se prăbușește la 22% la PNL și ajunge la doar 17% în cazul USR.
Educația joacă un rol decisiv aici. 72% dintre persoanele cu studii primare vor venituri mai mari de la stat, procent care scade abrupt la 23% la cei cu studii superioare. Mediul rural (57%), angajații din sectorul public (46%) și persoanele între 30 și 44 de ani (53%) susțin masiv această direcție.
Avertismentul sociologilor despre electoratul populist
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, a publicat pe Facebook o interpretare dură a acestor rezultate (colectate recent), explicând dubla presiune socială care apasă pe umerii decidenților.
„27,8% dintre români menționează corupția drept principala problemă în timp ce 48,2% dintre români consideră că prioritară în următoarele 6 luni ar trebui să fie creșterea salariilor și pensiilor. Studiul indică o concentrare a anxietății publice pe teme legate de insecuritatea sistemică. Faptul că tema corupției coexistă cu presiunea puternică pentru creșteri de salarii și pensii arată apariția unui electorat simultan moralizator și dependent de protecția economică a statului, o combinație care favorizează discursurile populiste ce promit atât «curățenie», cât și redistribuire rapidă. Clivajele dintre votanții partidelor sugerează nu doar diferențe electorale, ci existența unor «Românii» socio-culturale distincte: una orientată spre eficiență administrativă și integrare europeană, alta centrată pe securitate economică imediată și neîncredere față de elitele instituționale”, a scris Ștefureac.
Institutul de sondare INSCOP este deținut de sociologul Remus Ioan Ștefureac și de Ada Cornea Luca.
