60% din PIB datorie și 6% deficit. Eugen Rădulescu avertizează că România riscă pierderea PNRR și junk

Imediat, o eventuală slăbire a leului ar însemna datorii mai mari în valută și facturi mai scumpe pentru produsele importate. Rădulescu a pus acest scenariu lângă două cifre-cheie din finanțele publice: datoria publică a trecut de 60% din PIB, iar deficitul bugetar este estimat să se stabilizeze în jur de 6% din PIB.

Guvernul negociază măsuri fiscale cu Comisia Europeană

Mesajul vine în timp ce Guvernul negociază cu Comisia Europeană măsuri de compensare fiscală pentru noua lege a salarizării din sectorul public, al cărei cost suplimentar este estimat la 1 miliard de lei. În același timp, implementarea PNRR depinde de reforme asumate, inclusiv cea a salarizării publice.

În postarea de duminică, consilierul BNR a acuzat PSD că a „îngropat finanțele publice” prin politica din 2024, că a „făcut praf legea ANI” și că se opune legii salarizării din sectorul public „cot la cot cu sindicatele”. Despre finalul acestui traseu, el a scris: „Încet, dar tot mai sigur, ne îndreptăm spre dezastru. PNRR se va încheia fără ca România să beneficieze de ultimele tranșe. Demența politicienilor a ajuns la paroxism.”

Rădulescu a legat apoi riscul pierderii fondurilor europene de evaluarea agențiilor de rating. „PSD […] acum acționează pentru a fi sigur că S&P ne va coborî în categoria țărilor nerecomandate investițiilor”, a scris consilierul guvernatorului BNR, potrivit Mediafax. Subiectul a fost relatat și de Antena 3.

Un rating mai slab ar apăsa rapid pe curs și pe costul banilor

În traducere economică, o coborâre în categoria nerecomandată investițiilor înseamnă bani mai scumpi pentru stat și ieșiri de capital. Rădulescu a descris direct acest lanț: cursul valutar „se va duce de-a berbeleacul”, datoria în valută va crește, iar capitalurile vor ieși din România.

Pentru populație, efectul cel mai rapid ar veni din două locuri. Cei cu obligații în euro ar suporta plăți mai mari în lei dacă moneda națională se depreciază, iar importurile ar deveni mai scumpe, ceea ce împinge în sus prețurile din economie. Avertismentul a venit la o zi după ce, scriam pe 24 august că transporturile rutiere semnalează o posibilă încetinire a economiei, prin comenzi prudente și stocuri ținute mai strâns de companii.

Consilierul BNR a mers mai departe și a legat aceste dezechilibre de venituri și piața muncii. „Vor urma scăderi dramatice de venituri nominale, șomaj, inflație cu două cifre, iar asta pentru mulți ani de aici înainte”, a scris Eugen Rădulescu pe Facebook.

Tensiunea s-a mutat și pe legea salarizării din sectorul public

O parte importantă din mesajul său a vizat sindicatele și disputa legată de salariile din sectorul public. Rădulescu a scris că menținerea nemodificată a veniturilor nominale pentru o parte a salariaților bugetari este „absolut inacceptabilă” în condițiile în care datoria publică a depășit 60% din PIB, iar deficitul rămâne în jur de 6% din PIB.

„Eu sunt siderat de inconștiența sindicatelor. Va să zică, menținerea nemodificată a veniturilor nominale pentru o parte a salariaților din sectorul public este absolut inacceptabilă, da? Când țara a depășit 60% din PIB datorie publică, iar deficitul se înțepenește undeva pe la 6% din PIB într-un an, cine și cum anume visează aceste sindicate că le va îmbunătăți veniturile în anii care urmează? Domnilor, treziți-vă!”

Luni, Eugen Rădulescu a revenit cu un nou mesaj și a precizat că postarea sa a fost un comentariu „strict economic”, nu unul politic. Semnalul rămâne însă același pentru cei afectați direct de curs și prețuri: dacă tensiunile fiscale și blocajele pe reforme continuă, presiunea se poate muta rapid în ratele în valută, în costul importurilor și, mai departe, în venituri și locuri de muncă.