Românii sunt convinși că plătesc taxe uriașe pe case și terenuri. Nu-i adevărat. Un sondaj INSCOP publicat de Digi24 arată că aproape două treimi dintre cetățeni cred că impozitele pe proprietate din România le depășesc pe cele din restul Uniunii Europene. Statisticile spun exact pe dos.
Cifrele? 62,4% dintre respondenți consideră că suntem mai taxați decât vecinii europeni. Doar 14,5% cred că impozitele sunt mai mici. 10,8% le văd la același nivel, iar 12,2% nu au o părere.
Cine crede că plătim prea mult
Profilul celor care simt povara fiscală cel mai acut spune multe. Votanții AUR, persoanele peste 60 de ani, cei cu studii primare sau medii, locuitorii din orașele mici și din sate – toți aceștia cred într-o proporție mai mare decât media că România taxează excesiv proprietățile.
Pe cealaltă parte? Votanții PNL și USR, bărbații între 30 și 44 de ani, absolvenții de facultate, bucureștenii și angajații din privat. Ei tind să considere impozitele mai mici sau comparabile cu cele europene. Tinerii sub 30 de ani, alături de cei cu studii superioare și bugetari, cred cel mai des că taxele sunt cam la fel peste tot în UE.
Nimeni nu crede în servicii mai bune
Poate cea mai îngrijorătoare constatare din tot sondajul ăsta? Românii nu văd nicio legătură între banii dați la stat și ce primesc înapoi. Întrebați dacă majorarea impozitelor ar îmbunătăți serviciile primăriei locale, răspunsurile au fost zdrobitoare.
44,5% spun că nu ar ajuta deloc sau aproape deloc. 27,8% văd un efect mic. Doar 17,1% cred într-o îmbunătățire destul de mare. Optimiștii convinși – cei care spun „în foarte mare măsură” – reprezintă un modest 7,1%. Cam atât.
Cine mai are încredere? Votanții PNL și USR, tinerii și bucureștenii. La polul opus, votanții AUR, persoanele între 45 și 59 de ani și – surprinzător – angajații de la stat sunt cei mai sceptici.
Percepție versus realitate
Datele INSCOP dezvăluie o prăpastie între ce cred românii și ce se întâmplă de fapt. România se află constant printre țările cu cele mai mici taxe pe proprietate din întreaga Uniune. Cum se explică atunci această inversare a percepției?
Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, oferă o interpretare nuanțată: „Percepția de impozitare excesivă reflectă o internalizare a insecurității economice: într-un context în care o parte importantă a populației are venituri mai mici și costuri ridicate ale vieții, orice taxă fixă este resimțită disproporționat.”
Nu ne comparăm cu Germania sau Franța. Ne comparăm cu propriul portofel gol.
„Comparația nu se face mental cu nivelul impozitării din alte state membre UE, ci cu propria fragilitate financiară”, punctează Ștefureac.
Casa, ultimul refugiu
Dincolo de cifre, sondajul relevă ceva mai profund despre mentalitatea colectivă. Proprietatea reprezintă pentru mulți români ultima plasă de siguranță. Casa moștenită de la părinți, apartamentul cumpărat cu sacrificii – nu sunt simple bunuri imobiliare. Sunt ancore într-o lume percepută ca instabilă.
„Datele sugerează existența unei culturi fiscale defensive, în care proprietatea este percepută ca ultim refugiu de siguranță, iar taxarea ei este interpretată ca amenințare la adresa autonomiei personale”, explică directorul INSCOP.
Rezultatul? O criză de încredere în contractul social local. Cetățenii nu văd legătura între taxare și beneficii concrete, și asta transformă chiar și taxe obiectiv mici într-un simbol al ineficienței statului.
Mesajul pentru politicieni e limpede. „Orice reformă fiscală rațională, aliniată la UE, riscă să fie percepută ca abuzivă dacă nu este însoțită de creșteri vizibile și credibile ale calității serviciilor publice”, avertizează Ștefureac.
Sondajul a fost realizat între 12 și 15 ianuarie 2026, pe un eșantion de 1.100 de persoane, prin interviuri telefonice. Eroarea maximă admisă e de 3%.
