770 de milioane de euro din PNRR și termenul de 31 august pun presiune pe România în disputa pe Legea Integrității

Dominic Fritz, primarul Timișoarei și liderul USR, este direct vizat de modificarea din Legea Integrității care prevede încetarea imediată a mandatului unui ales local dacă are o decizie definitivă de conflict de interese, inclusiv pentru fapte anterioare legii. Pentru România, efectul imediat este mai larg: aceeași lege poate deveni test de conformitate cu jaloanele asumate prin PNRR.

Scrisoarea a fost trimisă luni, 24 august, de grupurile PPE și Renew Europe, conduse de Manfred Weber și Valerie Hayer, către președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Motivul invocat este așa-numitul „amendament Fritz”, introdus de PSD și AUR la Legea Integrității.

Contextul apasă suplimentar pe această tranșă. Proiectul noii legi a salarizării, un alt jalon PNRR esențial pentru aceiași 770 de milioane de euro, este de asemenea blocat, iar termenul invocat în această dispută este 31 august.

Marți, 25 august, Manfred Weber a încercat să mute discuția din zona sancțiunii în cea a termenului-limită. Liderul PPE a scris pe Facebook că scopul scrisorii este să permită României să facă ajustările necesare legii, dacă este nevoie, pentru a îndeplini jalonul până la 31 august și pentru a nu pierde banii.

„Respectarea valorilor europene și a statului de drept trebuie să fie o condiție esențială pentru accesarea fondurilor europene. Grupul PPE nu vrea ca România să piardă niciun euro din fondurile europene care îi sunt alocate prin PNRR. Îndeplinirea corectă și la timp a reformelor asumate prin PNRR este esențială.”

Decizia CCR și acuzațiile de dublu standard

În scrisoarea trimisă Comisiei, PPE și Renew susțin că declarațiile publice ale liderilor PSD și AUR nu lasă nicio îndoială că amendamentul a fost conceput în mod specific pentru a viza o singură persoană, domnul Dominic Fritz, cum relatează Libertatea.ro. Subiectul a fost relatat și de Gandul și Ziare.

Fritz are o decizie definitivă a Înaltei Curți din luna iunie pentru conflict de interese administrativ. Potrivit vechii legi, sancțiunea era o reducere salarială și interdicția de a candida timp de 3 ani după terminarea mandatului actual, în 2028. Noua formulă schimbă punctul critic: nu mai mută sancțiunea după mandat, ci o aduce în timpul lui.

Grupul Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, din care face parte PSD, a condamnat intervenția PPE și Renew și a acuzat un dublu standard politic.

„Punerea în pericol a 770 de milioane de euro pentru România din cauza unei dispute politice interne nu este o politică europeană responsabilă. Familiile politice europene ar trebui să respecte statul de drept și deciziile sistemelor judiciare, precum și finalizarea cu succes a PNRR. Cetățenii români nu trebuie să plătească prețul pentru standarde politice duble.”

Dominic Fritz a susținut, tot pe Facebook, că Bruxelles-ul nu ar trebui să finanțeze o lege folosită ca instrument politic împotriva unui ales local.

„Sunt sigur că nu va accepta Comisia Europeană să premieze o astfel de monstruozitate abuzivă cu banii contribuabililor europeni.”

Votul din Senat mută disputa din plan local în cel al banilor europeni

Miercuri, 26 august, Senatul are votul decisiv pe această lege. Aici se vede cel mai clar efectul practic al conflictului politic: o prevedere care îl atinge direct pe primarul Timișoarei a ajuns legată de o tranșă de 770 de milioane de euro din PNRR, bani condiționați de respectarea jaloanelor pe justiție și integritate.

PNL a anunțat deja că va vota proiectul, deși contestă amendamentul.

„Cred că trebui votat acest proiect, chiar cu această prevedere anormală, ca să bifăm și acest jalon. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie luptat ca amendamentul să dispară.”

Prin această poziționare, votul din Senat nu mai privește doar soarta unui amendament contestat, ci și felul în care România încearcă să țină deschisă o tranșă PNRR aflată deja sub presiune din două direcții: Legea Integrității și blocajul pe noua lege a salarizării.