Așteptările inflaționiste au crescut de la 78% la 83% dintre respondenți în doar o lună. Este cel mai ridicat nivel înregistrat de institut de la începutul seriei lunare, în februarie 2026. Românii văd un viitor financiar tot mai sumbru, iar cifrele din cel mai recent sondaj IRSOP developează un tablou economic în care aproape fiecare indicator de percepție s-a deteriorat față de luna mai. Există o singură excepție notabilă, legată de economisire. Procentul celor care anticipează o situație financiară personală mai proastă în următoarele 12 luni a urcat de la 54% la 61%.
Asteptari sumbre pentru dobanzi si cursul valutar
Și lucrurile nu se opresc aici. Pe frontul monetar, schimbarea cea mai bruscă a lunii iunie este așteptarea privind cursul de schimb. Procentul celor care cred că leul va pierde din valoare în următoarele 12 luni a sărit de la 60% la 70%. Asta vine după patru luni de așteptări relativ stabile.
Iar dacă ne uităm la ratele bancare, situația e la fel de tensionată. Procentul celor care anticipează dobânzi mai mari a urcat de la 69% la 74%.
Ce înseamnă asta concret pentru bugetul familiei?
Coexistența celor două așteptări, depreciere monetară și dobânzi în creștere, descrie o populație care se pregătește pentru un scenariu de politică monetară restrictivă. Oamenii anticipează aceste șocuri financiare chiar în condițiile unei creșteri economice pe care respondenții o percep, implicit, drept slabă.
Într-o analiză publicată recent de Hotnews se arată că perspectivele pe termen lung s-au înrăutățit similar. 57% dintre români cred că nivelul lor de trai va fi mai slab peste cinci ani, față de 52% în mai.
Frica de somaj si blocajul pe piata muncii
V-ați gândit vreodată cum arată un „pătrat magic” cu toate colțurile rupte? IRSOP folosește acest concept al macroeconomiei (care include stabilitatea prețurilor, creșterea economică, ocuparea forței de muncă și echilibrul comercial extern) pentru a încadra datele extrase din piață. Sondajul arată clar o populație care se simte departe de oricare dintre aceste patru repere esențiale.
Până la urmă, realitatea lovește direct la locul de muncă, acolo unde românii își câștigă existența de zi cu zi.
Teama de disponibilizare a rămas relativ constantă, la aproximativ un sfert dintre angajați. Vorbim de 27% în iunie.
Dar percepția generală despre disponibilitatea locurilor de muncă s-a înăsprit masiv. Procentul celor care spun că un job se găsește greu în localitatea lor a urcat de la 66% la 70% în rândul populației generale. important este că majoritatea celor care se simt deja amenințați de disponibilizare, adică un procent uriaș de 81%, sunt pesimiști în privința găsirii unui alt loc de muncă. Asta indică o piață percepută drept rigidă mai degrabă în josul distribuției de risc decât una care se deteriorează uniform.
Consumul a ajuns la limita de avarie
Numai că românii nu mai au de unde să taie cheltuieli curente. Procentul celor care spun că, față de anul trecut, cumpără mai puțin pentru consumul curent a rămas exact la fel. 61%, complet neschimbat între mai și iunie.
Această stagnare sugerează că o parte semnificativă a populației a atins deja un prag de austeritate personală. Dincolo de cifre, oamenii pur și simplu nu mai au de unde să taie pentru că nu mai există spațiu de restrângere. Consumul a ajuns deja la os.
Intențiile de a cheltui în acest an confirmă tendința generală de contracție. Practic toate categoriile de cheltuieli discreționare au scăzut. Intenția de a cumpăra o mașină nouă sau la mâna a doua a picat de la 20% la 17%. Nici sectorul imobiliar nu scapă, cumpărarea unei locuințe suferind o reducere la jumătate, de la 8% la 4%.
Investițiile în firma proprie au coborât de la 13% la 8%, iar planurile pentru deschiderea unei afaceri s-au redus de la 9% la 7%.
Cert e că singura categorie care a crescut este cea mai defensivă dintre toate opțiunile financiare. Economiile pentru situații neprevăzute au urcat de la 44% la 47%.
Datele institutului sunt susținute în mod direct și de statistica oficială. Potrivit INS, vânzările cu amănuntul au scăzut cu 5,5% în primele cinci luni din 2026, ceea ce corespunde direcției semnalate de percepțiile din sondaj. Sondajul IRSOP a fost realizat prin interviuri telefonice pe un eșantion reprezentativ de 500 de persoane adulte, în perioada 25-30 iunie 2026, având o toleranță de eșantionare de +/-4,4%.
