Viscolul blochează tiruri. Retailerii pierd milioane. Transportatorii plătesc penalizări pentru întârzieri pe care nu le controlează. Și totuși, un sector numără banii când ninge. Ironia sorții: tocmai firmele care ar trebui să rezolve haosul sunt cele care câștigă cel mai mult de pe urma lui.
Compania de consultanță Frames a realizat o analiză citată de Adevărul. Concluzia? Afacerile din salubrizare și deszăpezire s-au dublat în ultimii cinci ani. De la 4,54 miliarde de lei în 2020, cifra de afaceri a urcat la 8,27 miliarde în 2024. Anul acesta ar putea depăși pragul de 10 miliarde de lei.
Milioane pierdute în fiecare zi de cod roșu
Pentru economia reală, iarna e un coșmar logistic. Camioanele cu marfă perisabilă stau blocate ore în șir, lanțurile de aprovizionare se rup. Cine plătește? Transportatorii, primii. Apoi retailerii. La final, consumatorii.
„Economia pierde sume de ordinul milioanelor de euro în fiecare zi în care autoritățile ridică neputincioase din umeri în fața codurilor de vreme rea”, arată documentul Frames. Blocajele rutiere transformă aprovizionarea într-o misiune imposibilă, iar companiile de transport suportă penalizări contractuale pentru întârzieri care nu țin de ele.
La polul opus? Firmele de deszăpezire. Profitul lor a sărit de la 432 milioane lei în 2020 la peste 653 milioane în 2024. Estimările pentru 2026 vorbesc despre aproape 1 miliard de lei profit net.
4.383 de firme, dar drumurile rămân blocate
Cifrele par să nu aibă sens. În 2010 existau 849 de companii în domeniu. Acum sunt 4.383, cu peste 33.000 de angajați. La prima ninsoare serioasă, totul se blochează. Cum?
Simplu. Cantitatea nu înseamnă calitate.
„Peste 90% dintre aceste firme sunt microîntreprinderi, lipsite de forță financiară și de flote auto performante, care ajung să acționeze haotic”, explică Adrian Negrescu, managerul Frames. Piața e dominată de câțiva giganți: Supercom SA cu 642 milioane lei cifră de afaceri, Bin Go Solutions cu 481 milioane, Retim Ecologic Service cu 345 milioane.
Problema? Aceștia controlează contractele din București, Cluj, Constanța, Timiș. Restul țării rămâne descoperit. Harghita are 41 de firme de profil. Brăila, 29. Tulcea, 28. Covasna, doar 25.
Schimbările climatice schimbă regulile jocului
Pare contraintuitiv, dar încălzirea globală ajută industria deszăpezirii. Iernile devin mai scurte, da. Fenomenele extreme sunt tot mai violente. Ninsori masive în câteva ore, urmate de îngheț brusc. Nu mai e zăpada lentă de altădată.
„Iarna nu mai este la fel ca acum 20 de ani. Decalajul anotimpurilor, schimbările climatice cu efectele sale extreme sunt de natură să ofere argumentele viabile regândirii strategiilor de intervenție”, arată analiza.
Primăriile nu-și mai permit să țină flote uriașe de utilaje care stau 11 luni pe an. Externalizarea devine singura soluție. Contractele de „permanență” oferă firmelor private venituri recurente doar pentru disponibilitatea utilajelor, plus bonusuri pentru intervențiile efective.
Clientul privat: noua sursă de bani
Poate cea mai interesantă schimbare nu vine de la stat. Vine din piața privată.
Complexurile rezidențiale de la periferia marilor orașe nu mai așteaptă primăria. Dezvoltatorii imobiliari și asociațiile de proprietari contractează direct servicii de deszăpezire. La fel parcurile logistice și centrele comerciale.
„Spre deosebire de contractele cu statul, unde plățile pot întârzia, sectorul B2B oferă un cash-flow mult mai rapid și mai sigur”, spun analiștii Frames. Un parc logistic care riscă să-și blocheze tirurile va plăti prețuri premium pentru intervenție rapidă. Fără birocrație, fără întârzieri la plată.
„Salubrizarea și deszăpezirea au evoluat de la statutul de servicii auxiliare la cel de utilități critice”, conchide Negrescu. Gunoiul trebuie ridicat. Drumurile trebuie curățate. Indiferent de criză, cererea rămâne constantă. Pentru investitorii cu capital și utilaje moderne, acesta e unul dintre puținele domenii garantate să crească.
