Alexandru Muraru acuza PSD in scandalul azilelor din Bihor. PNL apara imaginea lui Ilie Bolojan

PNL muta responsabilitatea la Ministerul Muncii

Vicepreședintele PNL, Alexandru Muraru, a ieșit public pentru a demonta acuzațiile care îl vizează pe Ilie Bolojan. Într-o intervenție la RFI, liderul liberal a explicat clar cine ar trebui să răspundă pentru ororile găsite de autorități în teren.

„Este o încercare de a da sentimentul că Ilie Bolojan este implicat în tot felul de afaceri oneroase sau de crize instituționale sau sociale. Este un neadevăr și un mare fals și o manipulare grosolană”, a declarat vicepreședintele PNL.

Și cum se face legătura cu social-democrații? Muraru susține că instituțiile cu atribuții de autorizare, control și verificare sunt exclusiv în curtea Ministerului Muncii.

Atac direct la social democrati in plina ancheta

Așa cum a relatat Adevarul într-o analiză recentă a cazului, deputatul PNL a insistat pe istoricul conducerii instituțiilor locale și centrale care aveau obligația să verifice azilele.

„Dacă e să avem un responsabil politic pentru ce s-a întâmplat în această chestiune legată de aceste azile, este sau sunt cei care au deținut Ministerul Muncii în ultimii cinci ani, adică PSD. si Agenția Județeană de Prestații Sociale din Bihor, care avea sarcina să licențieze, să verifice, să coordoneze aceste azile, a fost condusă de 15 ani numai de pesediști. Inclusiv ajutoarele de înmormântare sunt date nu de DGASPC Bihor sau de Primăria Oradea, ci de Casa de Pensii, care este tot sub Ministerul Muncii”, a afirmat Muraru.

Să fim serioși, miza politică a acestui dosar este uriașă. Până la urmă, vorbim despre o campanie de discreditare, susține oficialul liberal.

„Disperarea cu care acționează acești oameni în aceste zile nu face altceva decât să crească autoritatea și încrederea față de Ilie Bolojan. Oamenii nu sunt naivi și nu pot fi păcăliți prin televiziuni plătite și prin astfel de jocuri”, a mai declarat Alexandru Muraru.

Cifrele dezastrului din centrele lui Viorel Pasca

Dar cine se află, faptic, în centrul anchetei penale? Viorel Pașca și alte persoane sunt cercetate chiar acum de procurorii DIICOT pentru constituirea unui grup infracțional organizat și trafic de persoane.

Anchetatorii susțin că gruparea administra aceste centre încă din anul 2020. Victimele erau exclusiv persoane aflate în situații de vulnerabilitate. Din donații, sponsorizări și chiar din veniturile directe ale beneficiarilor, suspecții obțineau sume importante de bani.

Ce s-a întâmplat cu oamenii scoși de acolo?

Cifrele oficiale arată dimensiunea reală a intervenției statului. Autoritățile au relocat 391 dintre cele 409 persoane aflate în aceste centre către servicii sociale autorizate din 19 județe.

Iar alte 17 persoane au ajuns direct la Unitatea de Primiri Urgențe din Bihor. Aveau nevoie urgentă de evaluare și îngrijiri medicale înainte ca statul să le poată stabili măsurile legale de protecție.

Între timp, Viorel Pașca a scăpat de arestul preventiv și a fost plasat sub control judiciar. Întors acasă în județul Bihor (o decizie a instanței care a generat numeroase reacții publice), acesta a respins total acuzațiile procurorilor.

„Am ales 300 care nu au avut niciun venit, așa bine i-am selectat!”, a declarat el public la revenirea în localitatea Dumbrava.

Cum profita AUR de crizele din coalitie

Numai că tot acest război politic pe tema azilelor alimentează o criză mult mai profundă la nivel național.

V-ați gândit vreodată cât de rapid se transferă un scandal social într-un blocaj politic major?

Liderul UDMR a oferit un răspuns direct privind beneficiarii acestor tensiuni. Kelemen Hunor avertizează că prelungirea instabilității și a atacurilor dintre partidele aflate la guvernare favorizează o singură formațiune.

„George Simion nu trebuie să facă nimic: stă, se uită la meci, mănâncă popcorn, bea o bere, iar partidul său crește în sondaje”, a declarat liderul UDMR.

În prezent, Viorel Pașca rămâne sub control judiciar, în timp ce procurorii DIICOT continuă audierile martorilor pentru a stabili traseul complet al banilor încasați de la cele peste 400 de victime din județul Bihor.