Alimentele pot costa mai mult după august, cu grâul la cel mai ridicat nivel din mai 2024
Prețurile mondiale la alimente au urcat la 133,3 puncte în august 2026, cu 1,9% peste iulie și cu 2,5% peste august 2025, potrivit indicelui FAO al prețurilor alimentelor.
În august 2026, acesta este cel mai ridicat nivel din martie 2022. Totuși, indicele rămâne cu 16,8% sub recordul atins în martie 2022, după izbucnirea invaziei ruse pe scară largă în Ucraina.
Creșterea a venit pe fondul revenirii unei prime de risc pe piețele alimentare. FAO leagă această mișcare de temperaturi ridicate, fenomene meteorologice nefavorabile, conflicte geopolitice și perturbări comerciale care apasă simultan pe producție și transport.
Cei care suportă primii aceste riscuri sunt producătorii agricoli, traderii și comercianții. O parte din costurile mai mari de producție și livrare poate fi împinsă mai departe în lanțul alimentar, până la produsele cumpărate de consumatori.
Presiunea s-a văzut mai ales la cereale. Indicele FAO pentru cereale a crescut cu 2,2% în august 2026 și a ajuns la cel mai ridicat nivel din mai 2024, într-un moment în care grâul s-a scumpit separat cu 2,6% într-o singură lună.
Față de aceeași perioadă a anului trecut, prețul grâului este mai mare cu 15%. Pentru piețele din regiune, acest indicator contează direct, deoarece Ucraina își menține exporturile agricole prin tranzitul cerealelor către Constanța și către piețe din Orientul Mijlociu și Africa.
Rutele maritime prin care pleacă cerealele din Rusia și Ucraina rămân expuse riscurilor geopolitice și logistice. Orice blocaj sau întârziere pe aceste trasee poate scumpi ori întârzia livrarea unor cantități către piețele internaționale, inclusiv în comerțul regional.
Pe lângă transport, s-a schimbat și imaginea recoltei globale. FAO a redus estimarea pentru producția mondială de cereale din 2026 la aproximativ 2,98 miliarde de tone, cu 2% sub nivelul din 2025, deși această cantitate ar fi în continuare a doua cea mai mare recoltă înregistrată.
Prețurile cerealelor cresc, iar exporturile Ucrainei rămân esențiale
Scumpirea materiilor prime nu se vede automat în bonul de casă
Indicele FAO urmărește prețurile internaționale ale mărfurilor alimentare, nu prețurile plătite direct în supermarketuri. Între grâul cotat pe piața mondială și pâinea cumpărată la raft intră transportul, energia, procesarea, salariile, taxele, ambalajele și distribuția.
Asta înseamnă că o creștere a grâului sau a zahărului nu se copiază mecanic în aceeași proporție în prețul final. Dar dacă șocurile de vreme, logistică și comerț se adună, presiunea asupra costurilor poate ajunge treptat și în prețurile plătite de consumatori.
Contextul intern face această mișcare mai sensibilă. În România, inflația anuală a fost de 8,2% în iulie 2026, față de media de 3,0% în Uniunea Europeană, potrivit Eurostat, ceea ce înseamnă că orice nou val de costuri pornește de la un nivel deja ridicat al prețurilor.
Zahărul a avut cel mai abrupt salt într-o singură lună
Cea mai mare mișcare din august 2026 a fost la zahăr. Indicele FAO al zahărului a urcat cu 11,9% într-o singură lună, pe fondul perspectivelor mai slabe pentru producție în mai multe regiuni, potrivit tvrinfo.ro.
În Uniunea Europeană, vremea caldă și uscată a redus perspectivele pentru randamentul sfeclei de zahăr. În Asia există temeri privind impactul fenomenului El Niño asupra producției, iar în Brazilia estimările pentru producție au fost reduse.
Și la uleiuri vegetale tendința a rămas de creștere pentru a treia lună consecutivă. Scumpirile la uleiul de palmier și la cel de soia au compensat scăderile înregistrate la uleiul de floarea-soarelui și la cel de rapiță.
La celelalte mari grupe alimentare, avansul a fost mai redus, dar tot pozitiv. Prețurile cărnii au crescut cu 1% în august 2026, iar cele ale produselor lactate au urcat cu 2,3% față de luna anterioară.
Tabloul general nu arată, în acest moment, o lipsă globală de alimente. FAO estimează pentru sezonul 2026/27 un raport stocuri-utilizare la cereale de 31,6%, nivel care indică o aprovizionare globală încă relativ confortabilă din perspectivă istorică.
Datele arată însă o marjă de siguranță mai îngustă dacă seceta, temperaturile extreme, problemele de transport și tensiunile comerciale se suprapun. De aici a reapărut și prima de risc care a împins indicele alimentar în august 2026.
Alexandra Badea
Pe news24.ro, Alexandra Badea scrie la rubricile Economie, Politică și Externe. Toate articolele →
Citește și
Ana Boata estimează pagube de 1,5 miliarde de euro după violențele din Franța
Bursele europene scad după protestele din Franța, cu pierderi la bănci și companiile din apărare
Luca Niculescu propune ajutoare la curent și gaze. Reducerea de 150 de lei este un scenariu, nu o sumă aprobată
Parteneri Articole recomandate din rețeaua noastră
GetPony
Chery pregătește pentru România electrica Q și un Tiggo 4 restilizat, cu 224 CP
Bravonet
„The Prestige”, de Christopher Nolan, revine la cinema pe 29 ianuarie 2027, pentru prima dată în IMAX și pe 70 mm
Lyla
Migrena apare mai des la femeile cu endometrioză. Ce legătură au menstruația și durerea
Revista Ioana
Tichetele de creșă ajung la 770 de lei. Ce primești din octombrie și cum se taxează tichetele de masă
Financiarul
Elon Musk analizează unirea Tesla cu SpaceX. Fuziunea depinde de acordul acționarilor
Dolce Sport
PSG ar putea aduce înlocuitorul lui Kvaratskhelia înainte de ianuarie prin regula Joker