România funcționează de peste o săptămână fără absolut niciun aport de energie nucleară în sistemul energetic național. Ambele reactoare de la centrala Cernavodă sunt complet deconectate în acest moment de la rețea, o situație tehnică suprapusă care a scos brusc din producție o capacitate totală de aproximativ 1.400 MW.
Cum s-au oprit cele două unități
Situația a început să se complice în seara zilei de 4 mai, atunci când Unitatea 2 s-a deconectat automat de la rețea. Motivul tehnic a fost o disfuncționalitate apărută brusc la un izolator al unui transformator de evacuare a puterii. Inițial, compania Nuclearelectrica a vorbit public despre o perioadă lungă de oprire a acestei unități, fără să poată oferi un termen clar pentru remedierea avariei.
Dar lucrurile au mers și mai departe câteva zile mai târziu.
Pe 10 mai 2026, exact la ora 11:00, a fost oprită și Unitatea 1.
Aici lucrurile stau complet diferit, deoarece nu vorbim despre o defecțiune neprevăzută. Reactorul a fost desincronizat de la sistemul energetic național conform unui grafic de mentenanță strict, stabilit încă de acum 24 de luni. Aceste opriri planificate au loc o dată la doi ani. Ele sunt absolut obligatorii și necesare pentru menținerea standardelor de securitate nucleară. Până la urmă, fiecare dintre aceste două unități are o capacitate instalată de 700 MW, iar reviziile pentru Unitatea 1 durează, în mod obișnuit, cam o lună de zile.
Când se reia producția. Anunțul autorităților
Așa cum a relatat Hotnews într-un material publicat recent, Ministerul Energiei a venit cu primele clarificări oficiale despre momentul în care vom avea din nou producție nucleară pe piața internă.
Într-un răspuns formulat la solicitarea jurnaliștilor, instituția a precizat că „specialiștii estimează începutul lunii iunie 2026 pentru reconectarea Unității 2 la sistemul energetic național”. Pentru Unitatea 1, aflată momentan în revizie programată, repornirea este setată pentru perioada de după data de 10 iunie.
V-ați gândit vreodată cât de mult depinde rețeaua națională de aceste două reactoare?
Înainte de această dublă oprire, ele asigurau în mod constant circa 20% din necesarul de consum național al României. Pierderea temporară a acestei cincimi din producție pune o presiune enormă pe restul producătorilor autohtoni.
Explicațiile oficiale pentru defecțiunea transformatorului
Compania Nuclearelectrica a transmis anterior că înlocuirea transformatorului de evacuare putere de la Unitatea 2 cu unul de rezervă presupune lucrări complexe care durează. Întrebați direct dacă au existat avertismente anterioare privind starea acestui echipament critic, reprezentanții Ministerului Energiei au oferit o explicație tehnică detaliată.
„în exploatarea normală a instalațiilor industriale pot apărea situații ce nu puteau fi prevăzute prin nicio inspecție sau testare”, a declarat instituția.
Iar oficialii guvernamentali au continuat cu detaliile procedurale privind mentenanța.
„Există și situații în care pot apărea necesități obiective de înlocuire a unor echipamente, ulterior inspecțiilor din cadrul opririlor planificate, deși în urma inspecțiior, verificărilor tehnice și a lucrărilor de mentenanță periodică efectuate cu rigurozitate, nu există niciun semnal sau indiciu privind o posibilă vulnerabilitate”, a precizat Ministerul Energiei în comunicarea oficială.
Cert e că trecerea pe echipamentul de backup este o procedură standard în domeniu. Instituția a ținut să dea asigurări ferme în acest sens: „Unitatea 2 a CNE Cernavodă are transformator de rezervă, echipamentele de rezervă reprezentând o masură concretă și obligatorie”.
Factura lipsei de curent. Importuri masive seara
Fără energia de la Cernavodă (care acoperă în mod normal acea cotă stabilă de 20% din consumul țării), sistemul național de electricitate se bazează acum masiv pe achizițiile de peste graniță.
Și asta se vede cel mai dureros la orele de vârf, cum ar fi cele de seară, când consumul casnic explodează. Potrivit datelor oficiale furnizate de Transelectrica, cea mai mare parte din producția națională rămasă este acoperită acum de compania Hidroelectrica. Pe locul doi în topul producției interne de avarie se află centralele pe gaze.
Numai că deficitul zilnic rămâne unul uriaș pentru rețea. La orele de vârf, România ajunge să importe cantități masive de energie, de până la 2.000 MW, în condițiile în care consumul total la nivel național sare lejer de pragul de 6.500 MW.
