ANAF a finalizat lista de risc fiscal. Cum afli dacă ești vizat de controale în 2026
Lista de risc fiscal, noul instrument prin care ANAF va decide pe cine controlează din 2026, a devenit cel mai fierbinte subiect în mediul de afaceri și printre contabili. Deși miza este uriașă, includerea pe listă înseamnă controale aproape sigure, Fiscul păstrează o tăcere totală asupra criteriilor de selecție. Singura certitudine este că totul se bazează pe un algoritm secret, alimentat de procesul de digitalizare. Articolul de față explică ce știm concret despre acest sistem, de ce metodologia nu este publică și ce pași poți urma pentru a-ți evalua propria situație.
Promisiunea digitalizării: „o cunoaștere mai bună a contribuabilului”
Procesul de modernizare a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, promis de ani de zile, a intrat în linie dreaptă. Implementarea e-Factura, e-Transport și a fișierului SAF-T a generat un volum imens de date despre fiecare companie din România. Scopul declarat al autorităților, așa cum a fost el formulat recent de președintele ANAF, Nica, este de a ajunge la „o cunoaștere mai bună a contribuabilului”. În esență, Fiscul vrea să construiască un profil digital pentru fiecare firmă, care să permită identificarea automată a anomaliilor și a neconcordanțelor fiscale.
Această „cunoaștere” se materializează sub forma unui punctaj de risc. Pe baza acestui scor, un algoritm va împărți companiile în trei categorii: risc scăzut, risc mediu și risc ridicat. Firmele din ultima categorie vor intra cu prioritate în vizorul inspectorilor. Problema? Nimeni din afara instituției nu știe cum se calculează acest punctaj. Secretomania totală a transformat un instrument menit să aducă transparență într-o veritabilă cutie neagră, care stârnește mai multă îngrijorare decât încredere.
Ce te poate pune pe lista neagră a Fiscului
Deși nu există o listă oficială de criterii publicată în Monitorul Oficial, experții fiscali au conturat deja un profil al companiilor predispuse la un scor de risc ridicat. Analizând logica sistemelor similare din alte state UE, anumite semnale de alarmă sunt aproape universale. Depunerea cu întârziere a declarațiilor fiscale, în special a celor de TVA, este probabil cel mai important steag roșu. La fel și neconcordanțele frecvente între declarațiile informative (394) și deconturile de TVA (300).
Alți factori de risc includ pierderi fiscale înregistrate pe mai mulți ani consecutivi, un număr mare de parteneri de afaceri declarați inactivi fiscal sau discrepanțe majore între datele din SAF-T și cele din declarațiile periodice. Practic, orice anomalie pe care un sistem informatic o poate detecta prin încrucișarea datelor va contribui negativ la punctaj. Companiile cu un istoric de abateri fiscale, chiar și minore, dar repetate, sunt, de asemenea, candidate sigure pentru o monitorizare atentă.
„Vrem ca o dată cu finalizarea etapei de digitalizare să avem o cunoaștere mai bună a contribuabilului.” – Nica, Președinte ANAF (declarație neoficială)
Cum verifici dacă ești pe listă? Răspunsul scurt: nu poți
Aici intervine cea mai mare problemă a noului sistem. Spre deosebire de alte state europene, unde companiile pot accesa o platformă pentru a-și vedea propriul rating de risc și motivele acestuia, ANAF nu oferă, momentan, o astfel de facilitate. Lista este un instrument pur intern, folosit exclusiv pentru planificarea controalelor. Astfel, o companie va afla că are un risc fiscal ridicat abia în momentul în care primește avizul de inspecție fiscală.
Această abordare a fost criticată dur de consultanții fiscali, care argumentează că încalcă principiul transparenței și al predictibilității. Fără să știe unde greșesc, firmele nu pot lua măsuri corective. Ele sunt puse în fața faptului împlinit. Singura metodă de a estima riscul este o autoevaluare riguroasă, realizată intern sau cu ajutorul unui consultant. Aceasta presupune o verificare meticuloasă a tuturor declarațiilor depuse, a coerenței datelor și a istoricului de conformare. Este un proces costisitor și complex, pe care nu toate companiile, în special cele mici și mijlocii, și-l pot permite.
Ce urmează: presiune pentru publicarea metodologiei
În contextul economic actual, marcat de discuțiile tensionate pe marginea bugetului pe 2026 și de presiunea inflaționistă, impredictibilitatea fiscală este ultimul lucru de care mediul de afaceri are nevoie. Asociațiile patronale și corpurile profesionale ale consultanților fiscali pregătesc deja o serie de solicitări oficiale către Ministerul Finanțelor și ANAF, cerând publicarea de urgență a metodologiei de calcul a riscului fiscal. Argumentul principal este că un sistem transparent ar încuraja conformarea voluntară și ar reduce numărul litigiilor.
Până la o eventuală schimbare de poziție a autorităților, companiile din România navighează în ceață. Recomandarea unanimă a specialiștilor este de a acorda o atenție sporită corectitudinii și punctualității obligațiilor declarative. Orice eroare, oricât de mică, poate fi interpretată de algoritm ca un semnal de risc. Într-un sistem unde nu poți vedea regulile jocului, singura strategie viabilă este să joci perfect.
