Electricitatea a fost gratis în România pentru câteva ore weekendul trecut. Ba chiar s-a plătit pentru consum. Nu e o glumă, ci efectul direct al boom-ului energiei solare, care a atins un nou record național. Vestea vine însă într-un context paradoxal: de la 1 ianuarie, tarifele de distribuție au crescut în aproape toată țara, conform noilor reglementări ANRE. Cine plătește, în final, mai puțin și cine mai mult? Și cum e posibil ca prețul energiei să fie negativ, dar factura totală să crească? Deslușim ițele noilor reguli de pe piața de energie.
Soarele face legea la prânz
Piața de energie din România a fost martora unui fenomen fără precedent. Vinerea trecută, la ora 11:39, producția de energie solară a atins un vârf istoric de 2.048 MW, conform datelor operatorului de transport Transelectrica. Cifra, care nu include aportul prosumatorilor, a depășit recordul anterior de 1.866 MW, stabilit în iunie 2025. Fenomenul este explicabil: zilele însorite de iarnă, când panourile nu se supraîncălzesc, oferă condiții ideale pentru generarea fotovoltaică.
Impactul a fost imediat și spectaculos. Pe piața pentru ziua următoare, sâmbătă s-au înregistrat trei intervale orare cu prețuri negative la electricitate, o premieră pentru acest an. Practic, la orele de vârf ale producției solare, oferta a depășit cererea, care era de puțin peste 6.000 MW, forțând prețurile sub zero.
Cifrele arată o transformare accelerată a peisajului energetic. La finalul lunii noiembrie 2025, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) înregistra aproape 290.000 de prosumatori, cu o capacitate instalată totală de 3,35 GW. Asociația Industriei Fotovoltaice din România (RPIA) estimează că, per total, capacitatea solară a țării a depășit 7 GW în 2025. Dacă s-ar adăuga și producția prosumatorilor la recordul înregistrat, energia solară ar fi acoperit, pentru scurt timp, aproape două treimi din consumul național.
Tarife de distribuție mai mari, cu o excepție
În timp ce energia-marfă devine tot mai ieftină la amiază, o altă componentă a facturii a luat-o în direcția opusă. Încă de la 1 ianuarie 2026, au intrat în vigoare noile tarife de distribuție propuse de ANRE. Acestea reprezintă costul pentru transportul energiei prin rețelele de joasă și medie tensiune până la consumatorul final și sunt o componentă fixă a facturii, indiferent de prețul spot al energiei.
Distribuitorii, precum DEER (Distribuție Energie Electrică Romania), au început deja să aplice noile valori. Vestea proastă pentru majoritatea consumatorilor este că aceste tarife au fost majorate în aproape toate regiunile țării. Există o singură excepție notabilă: Oltenia este unica zonă geografică unde tariful de distribuție a scăzut, aducând o ușoară relaxare pe facturile locuitorilor de acolo.
Această majorare creează o situație aparent contradictorie. Chiar dacă prețul energiei scade dramatic în timpul zilei, costul fix pentru aducerea ei în casă a crescut, ceea ce poate anula sau chiar depăși economiile pentru un consumator obișnuit.
Cine câștigă și cine pierde la factură
Noua realitate a pieței de energie împarte consumatorii în două tabere clare. Marii câștigători sunt prosumatorii și cei cu un consum flexibil. Prosumatorii nu doar că își acoperă propriul consum în orele cu soare, dar pot injecta surplusul în rețea. Consumatorii casnici sau industriali care își pot muta activitățile mari consumatoare de energie (pornirea mașinii de spălat, încărcarea mașinii electrice) în intervalele orare cu prețuri mici sau negative vor vedea reduceri semnificative la factură.
De cealaltă parte, pierzătorii sunt consumatorii cu un program rigid. O familie care consumă energie preponderent dimineața devreme și seara, după apusul soarelui, nu beneficiază de prețurile scăzute de la prânz. Mai mult, în acele intervale de vârf de seară, când producția solară este zero, prețurile pot crește semnificativ pentru a acoperi cererea din surse convenționale. Pentru acești consumatori, majorarea tarifului de distribuție se va traduce, cel mai probabil, într-o factură finală mai mare.
Și piața gazelor, sub controlul statului
Volatilitatea de pe piața de electricitate contrastează cu stabilitatea impusă pe piața gazelor naturale. O ordonanță de urgență publicată luni seară în Monitorul Oficial stabilește clar modul de formare a prețului la gaze pentru consumatorii casnici pentru perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027. Intervenția statului arată o preocupare pentru menținerea predictibilității costurilor la încălzire, o componentă esențială a bugetului unei familii.
Ce urmează? Analiștii se așteaptă ca numărul zilelor cu prețuri negative la electricitate să crească exponențial, pe măsură ce noi parcuri fotovoltaice și prosumatori se conectează la rețea. Provocarea se mută de la producția de energie la managementul ei: stocarea surplusului din timpul zilei și echilibrarea rețelei în orele de vârf. Pentru consumator, adaptarea devine cheia. Factura din martie va fi primul test real al acestei noi paradigme energetice: una în care ora la care bagi un ștecher în priză contează mai mult ca niciodată.
