Apele Române estimează un debit al Dunării de 1.300 m3/s până la 14 septembrie, cu efecte pentru navigație și transport

La Baziaș, marți dimineață, valoarea măsurată a fost mult sub media obișnuită din septembrie, de aproximativ 3.800 m3/s. Asta înseamnă un debit cu aproape două treimi mai mic decât media multianuală pentru această perioadă.

Scăderea nu se vede doar la intrarea în țară. Tendința continuă și în aval de Porțile de Fier, inclusiv în zonele Gruia și Calafat, unde nivelul redus al apei poate diminua adâncimea șenalului navigabil.

Transportul pe Dunăre poate funcționa cu restricții de încărcare

În aceste condiții, navele pot întâmpina dificultăți de circulație sau pot fi nevoite să își limiteze încărcătura. Efectul direct cade pe transportul de mărfuri și pe operatorii economici care depind de ruta fluvială.

Dunărea are însă un rol și în producția de energie hidro, precum și în funcționarea unor obiective energetice care folosesc apă din fluviu. Un debit redus poate pune presiune suplimentară pe această infrastructură, mai ales în perioadele cu consum ridicat.

News24 scria pe 8 septembrie că vremea se încălzește până pe 9-10 septembrie, iar răcirea începe din 11-12 septembrie. Pe acest fond, Dunărea este deja la niveluri scăzute, cu efecte semnalate asupra transportului de mărfuri și asupra unor obiective energetice.

Deficitul de apă se poate resimți și în irigații

Administrația Națională „Apele Române” avertizează că efectele nu se opresc la albia fluviului. Deficitul hidrologic se poate resimți în agricultură, mai ales în zona irigațiilor, dar și în comunitățile care folosesc Dunărea ca sursă de apă.

Estimarea valabilă până la 14 septembrie indică o nouă scădere a debitului, spre aproximativ 1.300 m3/s.