Aproape jumătate din românii care au fost infectați cu Covid-19 vor suferi de asta toată viața
Efectele medicale ale pandemiei, pe lângă cele sociale şi economice, sunt importante şi vor fi prezente mult timp şi după stingerea acesteia, a precizat prof. dr. Emanoil Ceauşu, secretar general al Biroului Executiv al Academiei de Ştiinţe Medicale.

„Se vorbeşte din ce în ce mai mult de o nouă pandemie, cea post-COVID. Infecţia cu virusul SARS COV 2 afectează întregul organism uman, inclusiv sistemul nervos central, iar efectele sunt prezente pe termen lung, mult după boala acută – luni, ani sau toată viaţa. Pandemia COVID şi-a pus amprenta asupra sănătăţii mintale: atât prin afectarea directă a sistemului nervos central de către virusul SARS COV 2, cât şi prin impactul pe care l-a avut pandemia asupra societăţii: social, economic, educaţional, comportamental şi nu numai”, a afimat vineri Ceauşu la masa rotundă „Sănătatea mintală în contextul pandemiei”, organizată de Academia de Ştiinţe Medicale.
Prof. univ. dr. Cătălina Tudose, şef de secţie la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. dr. Alexandru Obregia”, a evidenţiat factorii de stres psiho-sociali care au condus la recăderi ale unor afecţiuni psihiatrice preexistente: închiderea şcolilor, restricţii de călătorie, izolare, limitarea accesului în unităţile medicale etc.
42% dintre românii internați cu Covid au rămas cu sechele grave
„Carantina a indus tulburări psihiatrice într-un procent important – reacţii acute de stress, anxietate, depresie, consum de alcool, ideaţie suicidală. Pentru cei care au făcut boala, 40% dintre pacienţi au manifestat simptome neuro-psihiatrice asociate, în special din spectrul deliriumului, deci a stărilor confuzionale generate de infecţia cu SARS-CoV 2. Această situaţie a ridicat mari probleme de îngrijire şi a forţat realizarea unor legături funcţionale între psihiatri şi medicii de boli infecţioase sau medicii din ATI pe care nu le aveam. A fost nevoie ca medicii psihiatri să se deplaseze în secţiile ATI şi în secţiile de boli infecţioase pentru a da un ajutor”, a mai spus Cătălina Tudose.
Aceasta a mai precizat că în urma spitalizării 42 % dintre pacienţi au dezvoltat o tulburare de stres post-traumatic şi au rămas cu o traumă importantă.
„Depresia este prezentă şi după terminarea tratamentului, de multe ori fiind dezvoltată post externare, la mult timp de la vindecarea formelor acute”, a mai spus medicul.
Andreea Ionescu
Pe news24.ro, Andreea Ionescu scrie la rubricile Externe, Știință și Politică. Toate articolele →
Citește și
Programarea ratată nu prelungește biletul de trimitere. Ce se verifică la termenele de 30, 60 sau 90 de zile
De ce se numesc implanturi ceramice implanturile de zirconiu?
Papa Leon al XIV-lea, diagnosticat cu cancer la plămâni deși este nefumător, a fost operat
Parteneri Articole recomandate din rețeaua noastră
GetPony
Volvo pregătește un electric mai ieftin decât EX60 pentru Europa în 2027
Bravonet
Decorurile filmelor Beatles ale lui Sam Mendes vor deveni atracție pentru fani la Liverpool în 2028
Lyla
Persoanele cu Parkinson mai active au avut un declin mai lent al memoriei și mișcării într-un studiu
Revista Ioana
Cadoul de Crăciun de la firmă poate fi fără taxe până la 300 de lei. Ce condiții se aplică în 2026
Financiarul
Administratorii de site-uri se grăbesc să remedieze vulnerabilitățile PHP, între actualizări și opriri preventive
Dolce Sport
Jude Bellingham a avansat în discuțiile cu Real Madrid pentru prelungirea contractului