Asigurările RCA s-au scumpit de aproape 2,9 ori în România comparativ cu 2017

Comparația face parte din analiza „Radiografia prețurilor: o privire asupra inflației pe termen lung”, realizată de Tudorel Andrei, președintele Institutului Național de Statistică (INS), potrivit Antena 3, care preia informațiile Agerpres.

Asigurările și electricitatea au înregistrat creșteri peste nivelul general

Raportate la media anului 2017, cele mai mari scumpiri prezentate în analiză se împart astfel:

• Servicii: pentru asigurările RCA, prețul este de aproape 2,9 ori mai mare, iar pentru apă, canal și salubritate, de 2,6 ori. La coafură, cosmetică, igienă și frizerie, dar și la lucrările stomatologice, prețurile sunt de 2,2 ori mai mari. Transportul aerian costă de două ori mai mult, în timp ce analizele medicale, consultațiile și serviciile de alimentație în restaurante costă de 1,9 ori mai mult.
• Produse nealimentare: prețul energiei electrice a crescut de peste 2,6 ori, cel al energiei termice de 2,1 ori, iar prețurile motorinei și lemnelor de foc, de peste două ori. Pentru gazele naturale, tutun și țigări, precum și pentru benzină, prețurile sunt de aproape 1,9 ori mai mari.
• Alimente: carnea de ovine costă de 2,5 ori mai mult, iar ciocolata și bomboanele de 2,18 ori. Prețurile brânzei telemea, cărnii de bovine, peștelui și specialităților de panificație sunt de aproape două ori mai mari.

La celălalt capăt al comparației cu media anului 2017, majorările au fost mai mici pentru următoarele categorii:

• Alimente: făina s-a scumpit cu 18%, mălaiul cu 20%, iar zahărul cu 47%.
• Produse nealimentare: televizoarele au înregistrat o creștere de 8%, aparatele radio și sistemele audio de 19%, iar autoturismele de 34%.
• Servicii: telefonia mobilă s-a scumpit cu 22%, iar abonamentele cu 26%.

Despre evoluția celor trei grupe de consum, Tudorel Andrei precizează: „În primul rând, că în luna august din 2026 prețurile au fost de 1,8 ori mai mari decât prețurile medii din anul 2017. Creșterea de preț a fost relativ egală la prețurile produselor alimentare și nealimentare și ceva mai mare la servicii. În al doilea rând, observăm că în cele trei luni selectate din anii 2023, 2024 și 2025 creșterea prețurilor în raport cu media anului de referință a fost mai pronunțată la produsele alimentare. În al treilea rând, menționăm că la servicii s-a înregistrat o inflație mai pronunțată în perioada august 2026 – august 2025, aceasta fiind egală cu 11%”.

Scumpirile lunare se acumulează în cheltuielile consumatorilor

Președintele INS explică în aceeași analiză cum trebuie citită evoluția prețurilor pe intervale diferite: „De cele mai multe ori, urmărim creșterea prețurilor dintr-o lună în raport cu luna anterioară sau cu luna corespunzătoare din anul anterior. În general, indicii lunari ai prețurilor de consum înregistrează valori ce sunt mai mici de 1%. Excepțiile de la această regulă sunt rare, cel puțin la nivelul perioadei postpandemie. În aceste condiții, creșterile de prețuri de la o lună la alta sunt mai greu de perceput prin simpla evaluare a ratei lunare a inflației, cu toate că aceste creșteri cumulate duc, la nivelul unei perioade mai mari de timp, la valori ridicate ale inflației”.

Rata lunară a inflației măsoară creșterea prețurilor față de luna precedentă, iar rata anuală le compară cu aceeași lună din anul anterior.

Președintele INS cere schimbări în salarizarea statisticienilor

În aceeași analiză, Tudorel Andrei pune în discuție salariile angajaților din sistemul statistic, diferite de cele ale angajaților din alte instituții ale administrației publice centrale. Președintele INS semnalează și că funcționarii publici din statistică nu primesc sporul de complexitate.

În privința consecințelor pentru activitatea sistemului statistic, acesta avertizează: „Fără o regândire a poziției statisticianului în administrația publică și o nouă abordare a salarizării acestuia, în perioada următoare pot apărea riscuri majore, atât în modernizarea unei structuri importante a statului, cât și în asigurarea unor date esențiale pentru luarea deciziilor la nivel național sau local ori în procesul de negociere pentru alocarea fondurilor comunitare”.

Autorul consideră necesară o legislație mai clară și predictibilă pentru asigurarea personalului din sistemul statistic și păstrarea specialiștilor.