Astmul devine mai greu de controlat la începutul toamnei. Ce rol au ambrozia, aerul rece și infecțiile respiratorii

Agravarea simptomelor depinde de factorii declanșatori ai fiecărui pacient. Astmul este caracterizat prin inflamația cronică a căilor respiratorii, iar contactul cu un declanșator poate duce la îngustarea acestora și la creșterea producției de mucus.

Tusea, respirația șuierătoare, senzația de apăsare în piept și dificultățile de respirație se pot accentua în această perioadă. Datele CDC arată că expunerea la polenul de ambrozie poate provoca atacuri de astm la persoanele pentru care polenul este un factor declanșator.

Scăderea temperaturii și aerul uscat contribuie la această perioadă dificilă. Răcirea și uscarea căilor respiratorii pot favoriza bronhoconstricția, mai ales în timpul efortului fizic. De aceea, alergarea sau mersul rapid în aer rece pot declanșa simptome chiar și la persoanele care nu au manifestări în restul zilei.

Frigul nu cauzează astmul, dar poate agrava simptomele unei persoane care are deja această afecțiune. Tot acum, infecțiile respiratorii precum răceala, gripa, COVID-19 sau cele cu RSV pot declanșa exacerbări. Rinovirusurile, printre cele mai frecvente cauze ale răcelii, sunt un factor viral cunoscut pentru declanșarea crizelor de astm.

Potrivit AAFA, internările copiilor și prezentările la urgență pentru astm tind să crească în septembrie și octombrie, pe fondul revenirii în colectivități și al sezonului infecțiilor respiratorii. Ploile, frunzele în descompunere și umiditatea mai mare favorizează mucegaiul, ai cărui spori pot irita căile respiratorii și agrava astmul, conform CSID.

Mucegaiul se dezvoltă atât în exterior, cât și în interior, inclusiv în băi, subsoluri, pereți umezi sau zone afectate de infiltrații. Septembrie poate deveni o perioadă problematică tocmai prin acest cumul: o persoană alergică poate fi expusă la ambrozie, poate sta într-o încăpere cu aer de calitate slabă și, câteva zile mai târziu, poate contracta o infecție respiratorie.

Polenul, frigul și virusurile cresc riscul de crize

Dacă tușiți mai des, aveți senzații frecvente de apăsare în piept, vă treziți noaptea din cauza simptomelor sau folosiți mai des inhalatorul de salvare, astmul poate să nu mai fie controlat corespunzător.

• Dacă polenul este factorul declanșator, monitorizați perioadele cu niveluri mari de polen și închideți ferestrele, folosind aerul condiționat dacă este posibil.
• Evitați fumul de țigară și alți iritanți cunoscuți; rezolvați problemele de umezeală și mucegai din locuință.
• Discutați cu medicul despre vaccinările recomandate, inclusiv despre vaccinarea antigripală, pentru a reduce riscul infecțiilor respiratorii.

Tratamentul de fond nu trebuie modificat fără medic

Nu întrerupeți și nu modificați tratamentul de fond fără aviz medical, chiar dacă v-ați simțit mai bine pe parcursul verii. Urmați tratamentul prescris și planul personal de acțiune pentru astm. Orice schimbare în tiparul obișnuit al simptomelor trebuie discutată cu medicul și poate necesita reevaluarea tratamentului.

Căutați ajutor medical de urgență dacă aveți dificultăți severe de respirație sau o criză care nu se ameliorează conform planului de acțiune prescris. La începutul sezonului rece, verificați împreună cu medicul factorii declanșatori și asigurați-vă că aveți pregătit planul de acțiune.