Cercetătorii de la Cleveland Clinic au descoperit miercuri că bacteriile prezente în interiorul tumorilor canceroase ar putea fi cheia pentru a înțelege de ce imunoterapia funcționează la unii pacienți, dar nu la alții. Studiul se concentrează pe pacienții cu cancer de cap și gât, o formă agresivă de cancer care afectează anual mii de români, potrivit Medical Xpress.
Această descoperire revoluționară ar putea schimba fundamental modul în care medicii abordează tratamentul cancerului și ar putea duce la terapii personalizate mai eficiente pentru pacienții care nu răspund la tratamentele actuale.
Legătura între bacterii și răspunsul la tratament
Echipa de cercetători a analizat probele de țesut de la sute de pacienți cu cancer de cap și gât pentru a identifica tipurile de bacterii prezente în tumori. Rezultatele arată că anumite specii bacteriene pot influența direct capacitatea sistemului imunitar de a recunoaște și ataca celulele canceroase.
„Microbiomul tumoral joacă un rol crucial în determinarea eficacității imunoterapiei la pacienții cu cancer”, a declarat autorul principal al studiului de la Cleveland Clinic. Această constatare deschide noi perspective pentru dezvoltarea de strategii terapeutice care țin cont de compoziția bacteriană a tumorilor.
Implicații pentru tratamentul cancerului de cap și gât
Cancerul de cap și gât reprezintă aproximativ 4% din toate cazurile de cancer diagnosticate anual la nivel global. În România, această formă de cancer afectează în special bărbații cu vârste cuprinse între 50 și 70 de ani, iar rata de supraviețuire la 5 ani variază între 40% și 80%, în funcție de stadiul în care este diagnosticat.
Imunoterapia, care stimulează sistemul imunitar să lupte împotriva cancerului, s-a dovedit eficientă doar la aproximativ 20-30% din pacienții cu cancer de cap și gât. Această rată scăzută de răspuns a fost o provocare majoră pentru oncologi, care nu aveau instrumente clare pentru a prezice care pacienți vor beneficia de acest tip de tratament.
Noi direcții de cercetare
Studiul sugerează că modificarea microbiomului tumoral prin antibiotice specifice sau probiotice ar putea îmbunătăți răspunsul la imunoterapie. Cercetătorii plănuiesc acum să testeze această ipoteză în studii clinice controlate, care ar putea începe în următorii 2 ani.
Această abordare inovatoare ar putea duce la dezvoltarea unui test de diagnostic care să analizeze compoziția bacteriană a tumorilor înainte de inițierea imunoterapiei. Un astfel de test ar permite medicilor să personalizeze tratamentul pentru fiecare pacient în parte, crescând șansele de succes și reducând efectele adverse.
Perspective pentru pacienții români
Implementarea acestor descoperiri în practica clinică din România ar putea fi disponibilă în următorii 5-7 ani, după finalizarea studiilor clinice și aprobarea de către autoritățile de reglementare. Centrul de Excelență în Oncologie din București și Institutul Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” monitorizează îndeaproape aceste dezvoltări pentru a le integra în protocoalele de tratament naționale.
Pentru pacienții diagnosticați cu cancer de cap și gât, această cercetare oferă speranța unui tratament mai precis și mai eficient. În prezent, costul unei cure complete de imunoterapie variază între 50.000 și 100.000 de euro, sumă parțial acoperită de Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru anumite categorii de pacienți.
