Bancherii amendati cu 3,73 miliarde lei discutau pe WhatsApp. Zece banci sanctionate pentru ROBOR

Cum se stabileau dobânzile pe ascuns

Lista instituțiilor financiare sancționate include BCR, BRD, Banca Transilvania, ING, Raiffeisen, Eximbank, CEC, Unicredit, Intesa Sanpaolo și Libra. Angajații acestor bănci foloseau platforme de mesagerie, precum WhatsApp și SMS, pentru a discuta despre ROBOR în paralel cu rețeaua oficială interbancară.

băncile aflau exact ce fac competitorii lor.

Oficialii Consiliului Concurenței susțin că procedura de cotare era „prea transparentă”, iar cotațiile trebuiau să rămână „independente”. Regulamentul BNR din noiembrie 2019 este clar în privința obligațiilor pe care le au instituțiile de credit.

„5.1 Participanții la Fixing se vor asigura că:b) ratele dobânzilor cotate reflectă condițiile de piață la momentul respectiv și nu sunt afectate de conflicte de interese existente sau potențiale. Participarea la procesul de Fixing se va realiza într-o manieră independentă și onestă, pe baza informațiilor relevante”, prevede legislația în vigoare.

Așa cum a dezvăluit Libertatea într-un material recent, un raport intern al uneia dintre băncile amendate ridica deja problema unor potențiale sancțiuni pe acest subiect.

Presiuni la nivel înalt și intervenția Băncii Naționale

Iar scandalul a escaladat rapid. Băncile au reacționat dur la adresa amenzilor, existând riscul blocării pieței monetare prin care instituțiile se împrumută între ele zi de zi.

„Băncile au amenințat că nu mai cotează și au ajuns inclusiv la Cotroceni”, a explicat o sursă din domeniu.

Banca Națională a României a intervenit direct în dispută. Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al instituției, a respins ferm acuzațiile aduse sistemului bancar.

„Nu există în raport nicio informație care să dovedească o comunicare de stabilire a ROBOR-ului”, a declarat oficialul BNR.

V-ați gândit vreodată cum ajunge ROBOR-ul să vă umfle rata lunară la credit? Inițial, indicele a fost creat strict pentru ca BNR să asigure lichiditatea în sistem, dar statul l-a transformat în referință pentru creditele în lei ale populației (calculat ca ROBOR plus marja băncii), până la introducerea IRCC în 2019.

Pierderi colaterale și dosare în instanță

Dar lucrurile nu se opresc la o simplă amendă. În raportul asupra stabilității publicat pe 6 iulie, BNR avertizează că băncile riscă pierderi mult mai mari decât amenzile în sine, din cauza proceselor declanșate de clienți. Sancțiunile actuale sunt de 30 de ori mai mari raportat la active față de amenda dată de Comisia Europeană în 2013 în celebrul caz Euribor.

„Comisia Europeană a fost consultată și a confirmat că este același sistem ca și în cazul amenzilor privind Libor”, au precizat surse din cadrul Consiliului Concurenței (instituția consultând direct direcția DG Competition de la Bruxelles).

Unele bănci au ieșit deja pe minus din cauza „afacerii” ROBOR. Banii câștigați pe partea de trezorerie din creșterea dobânzilor au fost pierduți rapid din deprecierea titlurilor de stat. Să fim serioși, băncile cu un portofoliu mare de stat pierd automat când dobânzile explodează.

Consiliul Concurenței a acordat un termen de 60 de zile pentru ca băncile să vină cu propuneri care să elimine schimbul de informații în fereastra de cotare de 30 de minute. Între timp, BCR și Raiffeisen au dat deja în judecată Consiliul invocând dreptul la apărare și lipsa accesului la documente, dar instanțele le-au respins cererile. Deciziile finale de amendare trebuie emise și semnate până la sfârșitul lunii iulie, moment în care expiră mandatele mai multor membri din plenul Consiliului Concurenței.