Belarus elibereaza 123 de prizonieri politici dupa acordul cu SUA

Președintele belarus Aleksandr Lukașenko a decis să elibereze 123 de prizonieri politici pe 13 decembrie. Printre aceștia se numără Ales Bialiatski, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, și Maria Kolesnikova, liderul opoziției. Această măsură a fost luată după discuții de două zile cu John Coale, trimisul special al președintelui american Donald Trump. De asemenea, coincidența acestei eliberări cu ridicarea sancțiunilor impuse de SUA asupra sectorului de potasiu belarus are implicații semnificative pentru economia țării.

Acordul dintre Washington și Minsk

John Coale a confirmat ridicarea sancțiunilor asupra sectorului de potasiu al Belarusului, după întâlnirile cu Lukașenko. În declarațiile sale, Coale a menționat că discuțiile au fost constructive. Obiectivul administrației Trump este normalizarea relațiilor între cele două țări. Trimisul american a subliniat că Lukașenko oferă perspective utile pentru soluționarea conflictului din Ucraina. În august 2021, SUA au impus sancțiuni asupra companiei Belaruskali, un jucător major pe piața globală de îngrășăminte pe bază de potasiu.

Înainte de criza din 2020, Belarus obținea aproximativ 2,4 miliarde de dolari din exporturile de potasiu, reprezentând 8% din totalul exporturilor și 4% din PIB.

Ales Bialiatski, apărătorul drepturilor omului premiat cu Nobel

Ales Bialiatski, în vârstă de 63 de ani, este un simbol al luptei împotriva regimului autoritar. A câștigat parte din Premiul Nobel pentru Pace în 2022, fiind a patra persoană din istorie care a obținut această distincție în timp ce se afla în detenție. A fondat organizația Viasna în 1996, documentând abuzurile din Belarus timp de decenii. Bialiatski a fost arestat în iulie 2021 și a fost condamnat în 2023 la 10 ani de închisoare pentru acuzații pe care le-a contestat.

La eliberare, Bialiatski a declarat că lupta pentru drepturile omului continuă, subliniind că mii de prizonieri rămân în închisoare. Comitetul Nobel a salutat vestea eliberării sale.

Maria Kolesnikova, vedeta protestelor din 2020

Maria Kolesnikova, în vârstă de 43 de ani, a fost o figură centrală în protestele din 2020. Alături de alte două lideri, Sviatlana Tihanovskaia și Veronika Țepkalo, a condus demonstrațiile împotriva lui Lukașenko. Gestul său de a-și sfâșia pașaportul pentru a evita deportarea a devenit simbol al rezistenței. Condamnată la 11 ani de închisoare în 2021, Kolesnikova a avut probleme grave de sănătate în detenție.

După eliberare, Kolesnikova a exprimat bucuria de a se reuni cu oamenii dragi și a reflectat asupra importanței libertății.

Viktor Babariko, rivalul electoral al lui Lukașenko

Viktor Babariko, un fost bancher, a fost arestat înainte de alegerile prezidențiale din 2020, în timp ce își pregătea candidatura împotriva lui Lukașenko. Condamnat în 2021 la 14 ani de închisoare pentru corupție, Babariko a avut probleme de sănătate în detenție. Abia în ianuarie 2025 i s-a permis să comunice cu familia, după o lungă perioadă de incomunicare.

Alți prizonieri eliberați

Printre prizonierii eliberați se numără și alți membri ai organizației Viasna. Uladzimir Labkovici, un avocat activ în domeniul drepturilor omului, a fost condamnat la șapte ani de închisoare. Maxim Znak, parte a echipei lui Babariko, a fost condamnat la 10 ani, iar Marina Zolotova, fostă redactoare-șefă a site-ului TUT.BY, a primit 12 ani.

Dintre cei 123 de prizonieri, 114 au fost transportați în Ucraina, iar nouă în Lituania. Autoritățile ucrainene au confirmat că cinci dintre aceștia sunt cetățeni ucraineni, acuzați de activități în favoarea serviciilor de informații.

Reacția opoziției belaruse

Sviatlana Tihanovskaia, liderul opoziției belaruse în exil, a mulțumit administrației Trump pentru aceste progrese. Ea a subliniat că eliberarea prizonierilor arată eficiența sancțiunilor americane, care vizează indivizi, spre deosebire de cele europene, care urmăresc schimbări structurale. Opoziția consideră că ambele abordări trebuie să coexiste pentru a asigura o tranziție democratică.

Contextul politic al eliberărilor

Alegerile prezidențiale din 2020 au fost contestate pe scară largă, iar Lukașenko s-a declarat câștigător cu 80,1% din voturi. Această situație a generat proteste masive și o reacție brutală din partea autorităților, care au condus la arestări și torturi. Statele Unite, Uniunea Europeană și Marea Britanie nu au recunoscut legitimitatea lui Lukașenko.

Angajamentele americane cu Lukașenko sunt parte a unei strategii mai largi de a reduce influența Rusiei în Belarus. Deși opoziția este sceptică, eliberarea recentă reprezintă un pas semnificativ în relațiile dintre SUA și Belarus. Pavel Slunkin, fost diplomat belarus, a afirmat că această acțiune indică o îmbunătățire a legitimității internaționale a lui Lukașenko.

Începând cu iulie 2024, Belarus a eliberat sute de prizonieri, iar cu această recentă acțiune, numărul total al celor grațiați ajunge la 156, incluzând cetățeni din diverse țări.