Bogdan Ivan: Riscul de blackout din cauza închiderii centralelor pe cărbune

Ministrul Energiei avertizează că închiderea prematură a grupurilor pe cărbune de la CE Oltenia ar expune România la un risc real de întrerupere a alimentării cu electricitate. Negocierile cu UE continuă.

Ce s-ar întâmpla dacă România ar închide centralele pe cărbune până în 2025? Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, avertizează că riscul unui blackout este real. Dar cum s-a ajuns aici? Săptămâna aceasta, autoritățile au transmis Comisiei Europene un studiu tehnic de 6.000 de pagini care analizează patru scenarii posibile, iar concluzia este clară.

Angajamentele României și problema gazelor

În 2020, România și-a asumat prin PNRR cea mai ambițioasă țintă de decarbonizare din Uniunea Europeană: închiderea tuturor centralelor pe cărbune până la sfârșitul anului 2025. Condiția a fost clară. „Să punem în loc alte centrale pe gaz”, a explicat Ivan. Problema este că proiectele pentru centralele pe gaz sunt încă doar pe hârtie.

Până acum, România a primit aproximativ 2 miliarde de euro din PNRR pentru această tranziție. Comisia Europeană pune însă la îndoială progresele. „Ne-au întrebat: ‘Vreți să returnați banii sau să închideți centralele?’”, a recunoscut ministrul. De ce este atât de dificilă tranziția? Motivul principal este întârzierea construirii infrastructurii pe gaz.

Studiul care a schimbat discuțiile

În ultimele luni, TransElectrica a realizat un studiu independent la cererea ministerului. Concluziile au atras atenția tuturor. „Dacă am închide grupurile pe cărbune de la CE Oltenia acum, am intra în blackout”, a declarat Ivan. Cum s-a ajuns la această evaluare?

Analiza a testat patru scenarii. Cel mai pesimist arată că sistemul energetic nu ar rezista fără cele cinci grupuri de la Oltenia. „Am argumentat tehnic că avem nevoie de cel puțin trei grupuri active și două de rezervă”, a subliniat ministrul. Ce înseamnă asta în practică? Cărbunele va rămâne esențial până când centralele pe gaz vor deveni operaționale.

Importanța Complexului Energetic Oltenia

Complexul Energetic Oltenia produce aproximativ 25% din energia României. Închiderea acestuia ar crea un gol pe care sursele actuale de gaz și regenerabile nu îl pot acoperi. „Fără aceste grupuri, nu avem cum să garantăm stabilitatea rețelei”, a explicat un expert din sectorul energetic.

Negocierile cu Bruxelles-ul continuă

Presiunea Comisiei Europene este tot mai mare. Autoritățile române trebuie să demonstreze că respectă obiectivele PNRR. „Am trimis deja o parte din clarificări și vom finaliza restul în cursul săptămânii”, a spus Ivan. Dar ce se întâmplă dacă Uniunea Europeană nu acceptă argumentele?

Opțiunile sunt limitate. România ar putea plăti penalități pentru întârziere sau ar risca suspendarea fondurilor. Ministrul speră însă într-un compromis. „Vrem să păstrăm trei grupuri active și două de rezervă până în 2026”, a precizat el. Este această soluție posibilă? Totul depinde de decizia Bruxelles-ului.

Tranziția energetică a României a ajuns într-un moment critic. „Nu putem să trecem de la cărbune la gaze peste noapte”, a recunoscut Ivan. Ce alternative există? Pentru moment, nu există o variantă realistă, iar timpul trece rapid.

Ce urmează în perioada următoare?

Luna viitoare, Comisia Europeană va analiza studiul TransElectrica și clarificările oferite de autoritățile române. Dacă propunerea de a menține parțial centralele pe cărbune va fi respinsă, guvernul va trebui să aleagă între penalități și riscul unor întreruperi majore de curent.

Între timp, autoritățile încearcă să accelereze proiectele pentru centralele pe gaz, însă termenele de finalizare rămân incerte. „Suntem în discuții cu investitorii”, a menționat ministrul. Va reuși România să evite criza? Răspunsul va veni în 2025.

Până atunci, este clar că România nu poate renunța brusc la cărbune fără a compromite siguranța energetică. Această dilemă va marca următorii ani ai politicii energetice din țară.

Sursa: financiarul.ro