Bolojan critică dur planul stadioanelor de sute de milioane euro
O lovitură năucitoare pentru planul Guvernului de a pompa sute de milioane de euro în stadioane noi. Și nu vine de la oricine. Ilie Bolojan, șeful CJ Bihor, un om cunoscut pentru pragmatismul său, tocmai a aruncat în aer tot eșafodajul acestor proiecte mamut.
Declarația lui, citată de Prosport, e tranșantă și pune un semn de întrebare imens pe viitorul arenelor promise prin țară. Bolojan a numit strategia „lipsită de logică”. Atât a fost de ajuns pentru a declanșa o dezbatere aprinsă despre cum se cheltuie, de fapt, banul public.
Avertismentul tranșant: „E lipsit de logică!”
În viziunea lui Bolojan, problema nu e construcția. Nu neapărat. Adevărata bătaie de cap vine după. Întrebarea pe care o aruncă șeful CJ Bihor este simplă: cine plătește întreținerea? Multe primării care visează la arene SF pur și simplu nu au banii necesari pentru costurile gigantice de operare de după inaugurare. Așa apare riscul unor „catedrale în deșert”. Stadioane-fantomă. Scumpe și inutile, transformate rapid în găuri negre pentru bugetele locale, care ar putea folosi acei bani pentru spitale, școli sau drumuri. O realitate dură.
Lista marilor proiecte puse acum sub semnul întrebării
Prin Compania Națională de Investiții (CNI), zeci de proiecte stau la coadă pentru bani de la Guvern. Sumele sunt colosale. Sute de milioane de euro blocați în hârtii pentru arene noi la Timișoara, Constanța, Pitești sau Hunedoara, fiecare proiect fiind vândut drept un pas vital pentru comunitate. Intervenția lui Bolojan trage însă frâna de urgență, forțând o reevaluare a priorităților. Mai are sens să ridici arene de zeci de mii de locuri în orașe unde echipele locale se chinuie prin ligile inferioare, jucând în fața a câtorva mii de oameni? Ironia sorții…
Modelul Oradea, un duș rece pentru grandomanie
Critica lui Bolojan nu e gratuită. Vine de la omul care a făcut din Oradea și Bihor un model de administrație. Abordarea lui a fost mereu aceeași: pragmatism, proiecte sustenabile, parteneriate public-privat și o atenție aproape obsesivă la costurile de întreținere. Avertismentul său are, din acest motiv, o greutate specială. Nu vorbește un politician populist, ci un manager care a arătat că se poate face treabă fără risipă și fără proiecte faraonice, propunând indirect un model bazat pe investiții calculate, legate de nevoile reale ale oamenilor și, mai ales, de puterea de a le susține financiar după ce se taie panglica.
Ce urmează? Viitorul arenelor, mai incert ca oricând
Și acum? Va merge Guvernul mai departe, ignorând avertismentul unuia dintre cei mai respectați administratori locali? Sau vom vedea o regândire totală a strategiei naționale pentru infrastructura sportivă? Declarația lui Bolojan a agitat serios apele. Undele de șoc se simt prin ministere și prin primăriile care așteptau banii de la CNI. Un lucru e clar: dezbaterea s-a deschis. Presiunea publică pentru justificarea acestor cheltuieli de sute de milioane de euro va crește. Gata. Epoca cecurilor în alb pentru proiecte de imagine pare să fi apus.
Corina Popescu
Corina Popescu scrie la rubricile Externe, Politică și Actual de pe news24.ro. Toate articolele →
Citește și
Nicușor Dan avertizează că e foarte ieftin ca 1.000 de voci plătite online să acopere o opinie legitimă
Luca Niculescu cere marți votul de învestitură, cu susținerea PNL contestată în partid
Euro pornește între 5,3249 și 5,3281 lei înaintea votului pentru Guvernul Luca Niculescu
Parteneri Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce Sport
Bayern riscă să joace cu Arsenal fără Kompany, Neuer și Kimmich
GetPony
Volkswagen cere încărcare la maximum 80% pentru unele ID.4 și pregătește limitarea de la distanță
Bravonet
Decorurile filmelor Beatles ale lui Sam Mendes vor deveni atracție pentru fani la Liverpool în 2028
Lyla
Cum îți adaptezi îngrijirea pielii când folosești contraceptive sau te pregătești să le întrerupi
Revista Ioana
Tichetele de creșă ajung la 770 de lei. Ce primești din octombrie și cum se taxează tichetele de masă
Financiarul
Lia Olguța Vasilescu acuză amânarea plăților către firme pentru menținerea deficitului la un nivel redus