Bolojan dă termen două săptămâni pentru 4500 de proiecte PNRR. România riscă penalizări

Miza banilor europeni pentru primării

Până la urmă, miza este uriașă pentru comunitățile locale. Penalizarea cade direct asupra României, prin reducerea sumelor pe care statul ar urma să le primească ulterior din fonduri europene. Efectul se va simți direct în investițiile din teritoriu, de la dotarea și modernizarea școlilor până la renovarea dispensarelor și anveloparea blocurilor.

Într-un mesaj publicat pe Facebook, prim-ministrul interimar a explicat situația clar: „În următoarele două săptămâni, trebuie să finalizăm cât mai multe dintre lucrările finanțate prin PNRR și să ne asigurăm că acestea sunt recepționate la timp. Sunt peste 15.000 de proiecte în toată țara. O bună parte dintre acestea sunt derulate prin Ministerul Educației, în vederea dotării școlilor, iar celelalte, în principal, prin Ministerul Dezvoltării și prin intermediul primăriilor”.

Capcana birocratică a recepției finale

Dar ce înseamnă mai exact această recepție? Nu este suficient ca muncitorii să plece de pe șantier. Procedura include finalizarea efectivă a investiției, notarea în cartea funciară și încărcarea documentelor finale într-o platformă electronică guvernamentală.

Și aici intervine riscul birocratic.

O lucrare terminată pe teren, dar nerecepționată în acte, rămâne în afara termenului care contează pentru PNRR. Așa cum arată datele publicate de Jurnalulnational, mesajul transmis de premierul interimar către prefecți și miniștri este unul de mobilizare administrativă masivă. Documentul oficial avertizează tranșant: „Pentru lucrările care nu vor fi finalizate la timp, România va suporta penalizări, prin diminuarea sumelor pe care ar urma să le primească din fonduri europene. ”

Iar Guvernul pune acum acest termen intern de două săptămâni sub o presiune dublă, mai ales că blocajul Legii salarizării (o altă restanță asumată la Bruxelles) amenință deja un alt jalon în valoare de 770 de milioane de euro.

Creșele noi stau închise fără personal

Un exemplu concret al acestui blocaj administrativ este o creșă cu 60 de locuri, inaugurată recent în Sectorul 6 din București. Clădirea este gata, dar investiția ilustrează perfect diferența dintre o construcție terminată și punerea ei efectivă în funcțiune.

V-ați gândit vreodată de ce o clădire nouă stă cu lacătul pe ușă luni de zile? Răspunsul e simplu: lipsa personalului și documentația incompletă.

Fostul ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila, a precizat că programul guvernamental de Construire Creșe „Sfânta Ana” are în portofoliu 247 de construcții. Dintre acestea, 110 sunt finanțate direct prin PNRR și trebuie finalizate obligatoriu până la sfârșitul lunii august.

Să fim serioși, nevoia de infrastructură educațională este critică, mai ales că în 2021 România se afla pe ultimul loc în Uniunea Europeană la numărul de locuri disponibile pentru copiii de vârstă antepreșcolară.

Pentru a rezolva problema de personal din aceste unități noi, Guvernul va aproba în maximum două săptămâni un memorandum pentru deblocarea posturilor necesare funcționării creșelor nou construite, astfel încât acestea să devină operaționale din toamnă.