Calitatea aerului se deterioreaza rapid in metropolele cu cea mai mare densitate de locuitori

O cercetare recentă, care a analizat date satelitare colectate pe parcursul a 15 ani, scoate la iveală un pericol mai puțin discutat în dezbaterile despre calitatea aerului. Potrivit Mediafax, care citează The Conversation, în timp ce atenția se concentrează pe noxe precum dioxidul de azot sau dioxidul de carbon, praful mineral reprezintă o amenințare majoră pentru sănătatea publică.

De unde provine praful și de ce este periculos?

Particulele de praf reprezintă al doilea cel mai răspândit aerosol la nivel planetar, fiind depășite doar de microparticulele de sare marină. Sursele naturale, în special regiunile aride și semi-aride, eliberează anual în atmosferă o cantitate uriașă de praf, estimată la 4.680 de teragrame, echivalentul a miliarde de kilograme.

La acest volum se adaugă aportul activităților umane. Transportul rutier, șantierele de construcții, agricultura intensivă, defrișările și modificările în utilizarea solurilor contribuie masiv la creșterea concentrației de praf în aerul pe care îl respirăm.

Impactul asupra sănătății: De la alergii severe la cancer

Compoziția prafului atmosferic este extrem de variată. Dimensiunile particulelor variază de la sub 0,1 micrometri, comparabile cu mărimea unui virus, până la peste 100 de micrometri, similare cu grosimea unui fir de păr.

Principala îngrijorare este legată de fracțiunea fină a acestor particule. Din cauza dimensiunilor reduse, ele pot pătrunde adânc în sistemul respirator, ajungând în plămâni. Expunerea la aceste particule este corelată cu afecțiuni pulmonare și cardiace, manifestări alergice severe și un risc crescut de cancer. Mai mult, există dovezi clare că praful atmosferic poate servi drept vehicul pentru bacterii și alți agenți patogeni.

Harta poluării cu praf: Care sunt cele mai afectate zone?

Cercetarea a monitorizat dinamica prafului din troposfera inferioară deasupra a 81 dintre cele mai populate centre urbane globale, fiecare cu peste 5 milioane de locuitori. Analiza datelor pe 15 ani arată o distribuție geografică clară a poluării.

Zonele cele mai sever afectate includ Orientul Mijlociu, subcontinentul indian, Asia de Est și regiunea Sahel din Africa. Deși în anumite orașe se observă tendințe de scădere a concentrațiilor, în multe cazuri aceste evoluții nu au o semnificație statistică relevantă, iar nivelurile de poluare rămân alarmant de ridicate. Ritmul accelerat al urbanizării agravează problema: numărul locuitorilor din aceste aglomerări ar putea depăși un miliard în următorul deceniu, ceea ce va crește expunerea totală.

Reacția autorităților: UE recunoaște oficial pericolul

Pe baza acestor rezultate, numeroase guverne au început să înăsprească legislația privind calitatea aerului. Organisme internaționale, precum cele gestionate de Organizația Meteorologică Mondială, depun eforturi pentru a optimiza sistemele de monitorizare și predicție a acestui fenomen.

Uniunea Europeană a făcut deja un pas important, integrând aerosolii de origine naturală, inclusiv praful atmosferic, în directiva actualizată privind calitatea aerului. Astfel, se recunosc oficial efectele cumulative ale acestui poluant asupra sănătății populației. Gestionarea poluării cu praf mineral devine o componentă cheie pentru sănătatea colectivă și dezvoltarea durabilă a orașelor.