Până la finalul acestui an, cardul de sănătate din plastic ar putea deveni o amintire. Nu dispare, ci se mută pe telefon, alături de buletin, permisul auto și diplomele de studii, într-o aplicație unică numită portofel digital european. Promisiunea oficială este eliminarea birocrației și a dosarului cu șină. Realitatea din teren arată însă o cursă contracronometru pentru implementare, controverse legate de costuri și neîncrederea unei părți a populației. Proiectul, reglementat la nivel european, trebuie să fie funcțional până pe 25 decembrie 2026.
Ce este, de fapt, portofelul digital?
Gândiți-vă la o aplicație pe telefon, securizată similar celor bancare, unde stau, în format electronic, toate actele importante. Acesta este, în esență, Portofelul European de Identitate Digitală (EUDIW). Fiecare cetățean va putea stoca aici versiuni electronice ale cărții de identitate, permisului de conducere, diplomelor, atestatelor profesionale și, desigur, documentelor medicale. Scopul, susține Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), este „reducerea interacțiunilor administrative redundante” și eliminarea celebrelor „copii după documente”.
Sistemul se bazează pe un principiu fundamental subliniat de Comisia Europeană: controlul total al utilizatorului. Cetățeanul decide ce date partajează și cu cine. De exemplu, pentru a închiria o mașină, aplicația va putea transmite doar dovada că ai un permis valid și vârsta legală, fără a expune adresa de domiciliu sau CNP-ul. La fel, pentru a cumpăra alcool, vei putea dovedi că ai peste 18 ani, fără a arăta buletinul. Acest mecanism de partajare selectivă a datelor poartă numele de „atestate electronice ale atributelor” (AEA) și stă la baza întregului proiect.
De la adeverința de student la rețeta electronică
Cum va schimba portofelul digital viața de zi cu zi? Scenariile sunt multiple. Un student nu va mai avea nevoie de adeverințe de la secretariat pentru a obține un abonament de transport redus; universitatea îi va emite o atestare digitală direct în portofel. La angajarea într-un internship în altă țară UE, toate dovezile necesare, identitate, studii, asigurare de sănătate, vor fi transmise digital, eliminând nevoia de traduceri și legalizări.
În domeniul sănătății, integrarea cardului este un pas major. La farmacie sau la medic, în loc să prezinți cardul fizic, vei putea valida calitatea de asigurat direct de pe telefon. Sistemul va confirma doar acest statut, protejând restul datelor personale. Același principiu se va aplica și în relația cu băncile. Pentru a obține un credit, vei putea trimite electronic documentele necesare, direct din portofel, fără drumuri la ghișeu și dosare de hârtie.
Companii românești precum certSIGN, în parteneriat cu Academia Tehnică Militară „Ferdinand I”, lucrează deja la soluții tehnice, precum proiectul RESOLUTE, care să permită emiterea și verificarea sigură a acestor atestate digitale, garantând că sunt autentice și valabile în orice țară europeană.
Calendarul oficial: Când devine totul obligatoriu?
Deși utilizarea portofelului digital va fi opțională pentru cetățeni, acceptarea lui va deveni obligatorie pentru instituții și anumite companii private. Termenele sunt foarte strânse și au fost clar stabilite la nivel european.
Până în decembrie 2026, toate administrațiile publice din România trebuie să fie pregătite tehnic pentru a accepta identificarea prin portofelul digital pentru serviciile pe care le furnizează. Practic, orice interacțiune cu statul ar trebui să se poată face prin această aplicație.
Un an mai târziu, până în decembrie 2027, obligația se extinde și la sectorul privat. Companiile din domenii considerate esențiale, precum transporturi, energie, servicii bancare și financiare, sănătate, telecomunicații sau platformele online foarte mari, vor trebui să accepte portofelul pentru identificarea clienților.
Controverse și semne de întrebare: Cine face portofelul și pe câți bani?
În spatele proiectului se ascund însă lupte de culise și costuri disputate. O analiză publicată pe platforma Contributors.ro arată că Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) a încercat să obțină monopolul asupra tuturor componentelor sistemului, de la emiterea portofelului la controlul datelor. Tentativa a eșuat, dar a lăsat în urmă semne de întrebare privind strategia guvernului.
O problemă majoră este neîncrederea publicului în soluțiile digitale ale statului. Comentariile din spațiul public reflectă temeri legate de securitatea datelor și de un control sporit. Ca alternativă, normele europene permit și existența unor portofele emise de entități private, cum ar fi băncile. O astfel de variantă, susțin unii experți, ar putea crește gradul de adopție, având în vedere că oamenii sunt deja obișnuiți cu rigorile aplicațiilor bancare.
Costurile sunt un alt punct sensibil. ADR ar fi cerut la un moment dat 35 de milioane de euro pentru implementare, în condițiile în care Germania a alocat doar 13 milioane de euro pentru un proiect similar. Cu doar câteva luni rămase până la termenul limită, România pare să nu aibă încă o strategie clară, riscând să achiziționeze o soluție scumpă și depășită, în loc să permită o abordare mai flexibilă, care să includă și sectorul privat. Decizia privind finanțarea, care va fi luată în curând la MIPE, va cimenta pentru următorii cinci ani modul în care milioane de români vor interacționa cu statul și cu mediul de afaceri.
