Care sunt produsele de zi cu zi care nu pot exista fără petrol

De la haine la cosmetice

Hainele pe care le purtăm sunt un prim exemplu. Poliesterul, nailonul sau spandexul (Lycra), folosite la cămăși, ciorapi sau echipamente sportive, sunt toate produse din petrol. Iar nasturii sunt fabricați din rășini plastice, în timp ce încălțămintea sport are tălpi din cauciuc sintetic și fețe din materiale create tot din țiței.

Și lucrurile nu se opresc aici. În baie, rujul conține ceară de parafină, pasta de dinți are în compoziție poloxamer și glicerină, iar periuțele au mâner de plastic și peri din nailon. Până și parfumurile utilizează adesea componente sintetice derivate din petrol, iar oja sau vopseaua de păr se bazează pe aceeași sursă.

Obiecte banale din casă, pline de petrol

În bucătărie și în restul casei, situația e similară. Sacii de gunoi sunt realizați din plastic din polietilenă, iar detergenții de vase și de haine sunt fabricați din produse petrochimice. Lumânările sunt făcute în principal din ceară de parafină, un derivat direct al petrolului.

Hai să vedem mai departe. Creioanele colorate ale copiilor (făcute tot cu ceară de parafină), cerneala din pixuri, adezivii, covoarele din fibre de nailon sau umplutura din poliester a pernelor intră în aceeași categorie. Chiar și trolerele sunt fabricate din plastic turnat, iar ambalajele alimentare, precum foliile și recipientele, sunt omniprezente.

Medicină și tehnologie, dependente de țiței

Dar poate cele mai surprinzătoare domenii sunt medicina și tehnologia. V-ați fi imaginat vreodată că o valvă cardiacă artificială sau o proteză pentru membre sunt realizate din materiale speciale derivate din petrol? Aspirina este sintetizată din benzen, iar multe antihistaminice (medicamentele pentru alergii) se fac din derivați petrochimici.

Lentilele de contact moi sunt făcute din polimeri, aparatele auditive au carcasă din plastic, iar ramele ochelarilor de vedere sunt, în marea lor majoritate, tot din plastic. Pungile pentru perfuzii din spitale sunt din PVC plastifiat.

Până și smartphone-ul din buzunar e plin de plastic.

Aproape toate componentele sale, de la carcasă la plăcile cu circuite, sunt făcute din acest material. La fel stau lucrurile și în cazul calculatoarelor, laptopurilor sau aparatelor foto.

Paradoxul energiei verzi

Poate cel mai mare paradox este că până și energia considerată „verde” este dependentă de petrol. Cum vine asta? Ei bine, palele eolienelor sunt realizate din materiale compozite ce includ fibră de sticlă, fibră de carbon și rășini polimerice. Acestea din urmă sunt produse petrochimice, adică făcute din rafinarea petrolului.

Nici panourile solare nu scapă. Celulele fotovoltaice sunt încapsulate în plastic, iar o serie de componente necesită polimeri din combustibili fosili. Mai mult, minarea resurselor necesare pentru fabricarea lor utilizează motorină.

Transport, industrie și chiar mâncare

Dincolo de benzina și motorina evidente, anvelopele mașinilor sunt făcute din cauciuc sintetic, un derivat de petrol. Asfaltul de pe drumuri este bitum, uleiul de motor este un lubrifiant obținut tot la rafinare, iar antigelul conține etilen glicol.

E drept că nu ne așteptăm la asta, dar guma de mestecat folosește o bază sintetică derivată din petrol. Ba chiar și aroma de vanilie din înghețată este, de multe ori, vanilină derivată din produse petrochimice. Până și insecticidele folosite în agricultură sunt realizate tot din petrol.

Dincolo de cele 60 de produse direct legate de țiței, dependența se extinde și la gazele naturale. Fără acestea, nu ar putea exista îngrășăminte chimice, vitale pentru agricultura modernă. Producția de cipuri, inima tehnologiei actuale, este dependentă de heliu, un gaz obținut tot din prelucrarea gazelor naturale și considerat de neînlocuit.