Un plin de 50 de litri a ajuns să coste aproape 400 de lei, cu până la 17 lei mai mult decât în decembrie. Șoferii români au început anul 2026 cu o veste proastă direct la pompă, iar scumpirile nu s-au oprit după șocul din noaptea de Revelion. De vină e mai mult decât prețul petrolului la nivel mondial, ci o decizie luată la București: majorarea accizelor.
Prețuri la pompă: pragul de 8 lei, tot mai aproape
De la 1 ianuarie, prețurile au urcat instantaneu. Benzina s-a scumpit cu 34 de bani pe litru, iar motorina cu 31 de bani, incluzând TVA. Doar că acesta a fost doar primul pas. Pe parcursul lunii ianuarie, tarifele au fost ajustate de cel puțin patru ori, ducând la o creștere totală de peste 5% într-o singură lună. Concret, la data de 16 februarie, motorina se apropie periculos de pragul psihologic de 8 lei pe litru, în timp ce benzina standard a ajuns la aproximativ 7,76 lei pe litru.
Ce înseamnă asta pentru buzunarul șoferului? Un calcul simplu pentru un rezervor de 50 de litri arată că un plin de benzină costă acum cu 17 lei mai mult, iar unul de motorină cu 15,5 lei mai mult față de finalul anului trecut. Costul total pentru umplerea rezervorului se învârte acum în jurul sumei de 390-400 de lei.
Cine ia banii? Statul, principalul beneficiar
Explicația principală pentru aceste majorări nu se găsește pe bursele internaționale, ci în fiscalitatea din România. Din prețul final afișat la pompă, o parte covârșitoare ajunge direct în vistieria statului sub formă de accize și TVA. Procentele sunt clare: aproximativ 58% din prețul unui litru de benzină sunt taxe, iar la motorină procentul este de circa 54%.
Să luăm un exemplu concret. La un preț de 7,6 lei pentru un litru de benzină, nu mai puțin de 4,4 lei reprezintă bani care ajung la bugetul de stat. Similar, la un litru de motorină vândut cu 7,8 lei, statul încasează 4,2 lei. Majorarea accizelor de la 1 ianuarie a fost, Deci, factorul decisiv care a declanșat acest nou val de scumpiri, într-un context economic deja tensionat, cu o rată anuală a inflației care, deși a scăzut ușor, se menține la un nivel ridicat de 9,62% în ianuarie, conform datelor INS.
România, campioana scumpirilor în regiune
Drumul cu mașina a devenit un lux, mai ales când ne comparăm cu vecinii. Deși suntem o țară producătoare de petrol, prețurile la carburanți din România sunt cele mai mari din regiune. Șoferii români plătesc mai mult pe un litru de benzină sau motorină decât cei din Bulgaria, Polonia, Ungaria sau chiar Austria, unde prețul se menține sub pragul de 1,50 euro pe litru.
Diferențele nu sunt doar între țări, ci și în interiorul României. Potrivit datelor de pe platforma Monitorul Prețurilor la Carburanți, șoferii din București, Cluj și Tulcea scot cei mai mulți bani din buzunar pentru un plin. La polul opus, cele mai mici tarife se înregistrează, tradițional, în județul Mureș. Din păcate, tendința generală de creștere anulează rapid aceste mici diferențe locale.
Contextul global: tensiuni și producție în scădere
Situația din România este amplificată și de un context internațional volatil. Raportul din februarie 2026 al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) arată că prețurile de referință ale petrolului au crescut constant în ianuarie. Barilul de țiței North Sea Dated, de exemplu, s-a scumpit cu 10 dolari pe parcursul lunii, ajungând să fie tranzacționat în jurul valorii de 73 de dolari. Prețul țițeiului Brent a urmat un traseu similar, stabilizându-se în jurul a 70 de dolari pe baril.
Această creștere a fost alimentată de mai mulți factori. Tensiunile geopolitice tot mai mari, în special între Iran și Statele Unite, au pus piețele pe jar. Simultan, vremea extremă din America de Nord a perturbat operațiunile de extracție, în timp ce problemele de producție și export din Kazahstan și Rusia au redus oferta disponibilă. Producția globală de petrol a scăzut cu 1,2 milioane de barili pe zi în ianuarie.
Pe termen lung, perspectivele arată un oarecare echilibru. IEA prognozează că oferta globală de petrol va depăși cererea în 2026, ceea ce ar putea tempera prețurile. Totuși, agenția avertizează că „incertitudinile economice și prețurile mai mari la petrol” deja afectează consumul la nivel mondial. Chiar dacă prețul barilului s-ar stabiliza sau ar scădea, șoferii români vor continua să resimtă povara fiscală impusă de la 1 ianuarie, care menține prețurile la pompă la un nivel artificial ridicat.
