Veste dublă pentru pensionari în bugetul pe 2026: punctul de pensie rămâne înghețat pentru al doilea an consecutiv, iar contribuția la sănătate (CASS) pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei se menține. Un pensionar cu o pensie de 4.000 de lei pierde, Deci, 1.200 de lei pe an doar din această taxă, pe care chiar ministrul Muncii o consideră „nedreaptă”. Guvernanții promit eliminarea taxei și majorarea pensiilor abia din 2027, invocând presiunea uriașă a deficitului bugetar și un context economic internațional tensionat.
Discuțiile aprinse din Coaliție pe marginea bugetului pentru 2026 au tranșat soarta a milioane de pensionari. Măsura cea mai dură este menținerea contribuției de 10% la asigurările de sănătate (CASS) pentru partea din pensie care sare de pragul de 3.000 de lei. Introdusă în august 2025 ca parte a unui pachet fiscal adoptat prin asumarea răspunderii de Guvernul Bolojan, taxa rămâne în vigoare pe tot parcursul anului 2026.
Cât plătește, de fapt, un pensionar
Calculul este simplu. Se aplică un procent de 10% doar pe suma care depășește plafonul de 3.000 de lei. Asta înseamnă că un pensionar cu o pensie de 4.000 de lei plătește lunar un CASS de 100 de lei (10% din 1.000 de lei). La o pensie de 5.000 de lei, contribuția crește la 200 de lei pe lună. Banii colectați, explică surse guvernamentale, merg direct în Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, din care se finanțează spitalele, medicii, medicamentele compensate și serviciile medicale publice.
Ministrul Muncii, Florin Manole, a recunoscut public nemulțumirea legată de această taxă. El a dezvăluit că propunerea sa inițială a fost ca plafonul să fie ridicat la 4.000 de lei, o modificare care ar fi scutit de plată peste 790.000 de pensionari. „Din păcate, n-am avut succes”, a declarat Manole, care a calificat măsura drept „neplăcută și nedreaptă”. Potrivit acestuia, „sumele erau în primul rând meritate, nici nu contează dacă erau mari sau mici, erau banii oamenilor”.
Indexarea pensiilor, amânată pentru 2027
Vestea proastă nu se oprește aici. Bugetul pentru 2026 confirmă înghețarea punctului de pensie pentru al doilea an la rând. Practic, pensiile nu vor fi majorate nici în acest an pentru a reflecta inflația, o lovitură grea pentru seniori, în contextul în care prețurile continuă să crească. Presiunea este pusă de deficitul bugetar, pe care Guvernul se luptă să-l țină sub control.
„Reducerea deficitului bugetar nu mai poate fi amânată”, a avertizat recent Cosmin Marinescu de la BNR, subliniind că tensiunile din Orientul Mijlociu pot alimenta și mai mult inflația în România.
Această presiune pe buget este resimțită și la Ministerul Muncii. Florin Manole s-a declarat nemulțumit de alocarea pentru 2026, afirmând că „pachetul de asistență socială este mai mic cu un miliard de lei”, deși ar fi fost nevoie de resurse suplimentare. Situația este atât de tensionată încât, conform economistului Cristian Păun, România pierde anual echivalentul a 1.000 km de autostradă doar din dobânzile plătite la datoria publică, conform datelor oficiale.
Promisiunea: eliminare și majorare, dar la anul
În fața acestui val de critici, oficialii vin cu o promisiune fermă: situația se va schimba de la 1 ianuarie 2027. Ministrul Manole a confirmat că măsura CASS este una temporară și ar urma să fie eliminată la finalul anului 2026. „CASS este în vigoare doar până la începutul anului 2027, ceea ce va contribui la mărirea veniturilor pensionarilor”, a precizat ministrul.
Tot de la începutul lui 2027 este promisă și deblocarea majorării pensiilor. „Punctul de pensie va trebui să crească de la 1 ianuarie 2027, după doi ani de înghețare”, a adăugat Manole. Până atunci, însă, pensionarii cu venituri de peste 3.000 de lei vor continua să susțină sistemul de sănătate, în timp ce toți seniorii vor resimți lipsa indexării în fața prețurilor de la raft. Criticii atrag atenția că eliminarea CASS în 2027, deși benefică pentru pensionari, va crea o nouă gaură în bugetul sănătății, riscând să ducă la servicii medicale mai proaste, în special pentru cei cu venituri mici care depind exclusiv de sistemul public.
