Potrivit Romania-insider Romania-constitutional-court-postpones-magistrates-pensions-dec-2025, Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat luni, 29 decembrie, decizia privind reforma pensiilor magistraților din lipsă de cvorum, după ce patru judecători numiți de PSD nu s-au prezentat la votare. Decizia a fost reprogramată pentru 16 ianuarie 2025, ceea ce înseamnă că noua lege care reduce pensiile magistraților și ridică vârsta de pensionare la 65 de ani nu poate intra în vigoare de la 1 ianuarie.
Conform presei românești, judecătorii Bogdan Licu, Mihai Busuioc, Gheorghe Stan și Cristian Deliorga, toți numiți de Partidul Social Democrat, au absentat de la ședința crucială.
„Am constatat astăzi, ca și ieri, că nu s-a putut realiza cvorumul, dar trebuie să precizez că în ședința de ieri, 28 decembrie, plenul a început cu formație completă, însă aceasta s-a diminuat în timpul ședinței. Astăzi nu s-a realizat deloc”, a declarat Simina Tănăsescu, președintele CCR.
Întârzieri repetate în dosarul pensiilor
CCR trebuia inițial să decidă pe 10 decembrie dacă legea care mărește vârsta de pensionare a magistraților și reduce pensia de serviciu este constituțională. La acea dată, judecătorii au amânat decizia pentru 28 decembrie. Aceeași patru judecători au părăsit însă ședința și în ziua de 28 decembrie, blocând efectiv o decizie.
Potrivit regulilor interne, CCR nu poate emite o hotărâre decât dacă sunt prezenți minimum 6 din cei 9 judecători. Conform surselor citate de HotNews, cei patru judecători au solicitat amânarea deciziei până pe 15 ianuarie, argumentând că au nevoie de timp să studieze legea.
Reforma controversată a sistemului de pensii
Noul proiect de lege ar schimba fundamental sistemul de pensionare pentru magistratură. Vârsta de pensionare ar crește de la 48-50 de ani la 65 de ani, cu o perioadă de tranziție de 15 ani. Aceasta înseamnă că pensionarea sub 58 de ani nu va mai fi posibilă.
De asemenea, se introduce o majorare a anilor de serviciu de la 25 la minimum 35 de ani. Pensia de serviciu ar fi plafonată la 70% din ultimul salariu net, în timp ce în prezent aceasta egalează venitul net din ultima lună de activitate.
Pe 5 decembrie, Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de controversata judecătoare Lia Savonea, considerată apropiată de PSD, a contestat legea și a sesizat Curtea Constituțională.
Reacții politice și implicații
Absenteismul judecătorilor CCR numiți de PSD este doar cel mai recent episod dintr-o campanie în curs condusă de premierul liberal Ilie Bolojan și președintele Nicolae Ciucă pentru reforma sistemului judiciar.
Liderul Senatului, Mircea Abrudean, din partea PNL, a declarat că Bolojan nu va ceda la presiuni. Nou-numitul ministru al apărării, Radu Miruță, din USR, a catalogat absența judecătorilor drept o „batjocură”.
Ministrul justiției susținut de PSD, Radu Marinescu, a declarat că nu cunoaște motivele amânării. „Este foarte dificil pentru mine să explic activitatea unui organ politic-jurisdicțional independent precum CCR. O urmăresc ca și dumneavoastră. Nu știu ce se întâmplă acolo sau de ce s-a stabilit o nouă dată”, a spus ministrul pentru Euronews România.
Context și investigații jurnalistice
Această mișcare vine după o investigație media explozivă care a dezvăluit cum o structură coordonată și controlată prin presupuse beneficii și penalități de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, a capturat întregul sistem judiciar în ultimul an.
Investigația arată dezvoltarea unor mecanisme instituționale pentru eliberarea legală a politicienilor și oamenilor de afaceri de rang înalt, unii dintre ei având deja sentințe definitive. În octombrie, după mai multe amânări, CCR a respins un proiect similar, argumentând că guvernul nu așteptase avizul consultativ de la Consiliul Superior al Magistraturii.
