CCR cere motive obiective pentru ridicarea bunurilor legate de alte infracțiuni la percheziții

„relativizează în mod nepermis criteriile aplicabile”, a transmis Curtea Constituțională a României.

Soluția a fost adoptată cu majoritate de voturi, potrivit comunicatului CCR relatat de Știri pe surse. Curtea a stabilit că art. 159 alin. (13) din Codul de procedură penală este constituțional numai în această interpretare. Articolul rămâne aplicabil, cu înțelesul fixat de judecătorii constituționali.

În comunicatul său, Curtea Constituțională a României arată că, în lipsa acestui standard, legea lasă prea mult loc de interpretare în aplicarea criteriilor și permite organelor de cercetare penală să aprecieze diferit situații asemănătoare.

Ce trebuie să justifice anchetatorii

Anchetatorii trebuie să poată indica împrejurări și elemente obiective care susțin legătura dintre bunul descoperit și presupusa infracțiune. O bănuială subiectivă sau simpla apreciere că un document ar putea fi relevant pentru altă faptă nu sunt suficiente.

Regula percheziției rămâne ridicarea obiectelor și înscrisurilor legate de fapta pentru care se desfășoară urmărirea penală. Legea prevede două excepții: bunurile a căror deținere ori circulație este interzisă și cele care ar indica o altă infracțiune urmărită din oficiu. Pentru prima categorie, ridicarea este obligatorie; pentru a doua se aplică standardul stabilit acum de Curte.

De exemplu, într-o percheziție autorizată pentru investigarea unei fraude, pot fi ridicate documentele, calculatoarele și celelalte obiecte relevante pentru acea faptă, în limitele mandatului și ale legii. Dacă sunt găsite bunuri deținute legal, dar considerate relevante pentru o altă infracțiune, anchetatorii trebuie să justifice această legătură prin motive obiective.

Posibilitatea de a prelua probe descoperite întâmplător despre alte infracțiuni se păstrează. Bunurile ridicate pot include și obiecte care nu sunt enumerate expres în mandat, cu respectarea condițiilor legale.

Limita privește cercetarea vieții private și a documentelor persoanei percheziționate, inclusiv atunci când sunt examinate documente contabile, telefoane, calculatoare, medii de stocare sau corespondență. Constituția protejează inviolabilitatea domiciliului și a reședinței, iar percheziția este dispusă de judecător și efectuată în condițiile legii. În jurisprudența sa, CCR a cerut reguli clare, precise și previzibile pentru limitarea acestor drepturi.

Codul de procedură penală prevede și garanții pentru desfășurarea percheziției:

• Înainte de începere, organul judiciar trebuie să se legitimeze și să înmâneze persoanei o copie a mandatului emis de judecător.
• Percheziția domiciliară nu poate începe înainte de ora 06:00 sau după ora 20:00, cu excepția infracțiunilor flagrante ori a perchezițiilor în spații deschise publicului la acea oră.
• Dacă persoana refuză să deschidă încăperi, spații sau obiecte, anchetatorii pot folosi forța pentru a le deschide, dar trebuie să evite daunele nejustificate.

Decizia nr. 968 este definitivă și general obligatorie. Adoptarea cu majoritate de voturi nu îi reduce forța juridică. Motivarea integrală urmează să fie publicată în Monitorul Oficial.