Ce a decis Parlamentul în 2024 despre bateriile prosumatorilor și cum sunt finanțate marile proiecte de stocare

La 11 decembrie 2024, când a fost anunțată adoptarea modificărilor legislative, legea mai trebuia promulgată de președinte pentru a intra în vigoare. Acesta era stadiul procedural al măsurii la acea dată.

Finanțările pentru proiectele mari au beneficiari identificați

Ministerul Energiei a semnat marți, 17 decembrie 2024, ultimele două contracte din apelul PNRR pentru stocarea energiei electrice în baterii. Economica.net a relatat, pe baza unui comunicat al ministerului, care erau cele două companii beneficiare și capacitățile proiectelor lor.

Proiectul RPower Bess Two S.R.L. avea o capacitate instalată prevăzută de 245 MWh și o finanțare de 15 milioane de euro. Pentru acesta, ministrul Energiei a indicat un ajutor de stat de 75 de milioane de lei.

Proiectul Teiuș Solar S.R.L. urma să adauge 117 MWh, printr-o investiție de 8 milioane de euro, conform comunicatului. Ministrul a prezentat pentru acest al doilea proiect un ajutor de stat de aproximativ 38 de milioane de lei.

Bilanțul întregului apel, anunțat atunci de ministru, cuprindea:

• 11 contracte de finanțare semnate;
• 79 de milioane de euro alocate, sumă descrisă și drept aproape 80 de milioane de euro nerambursabile;
• 603 milioane de euro valoarea totală a investițiilor;
• 1.546 MWh capacitate de stocare pe care urmau să o genereze proiectele.

Ministerul avea și 150 de milioane de euro din Fondul pentru modernizare, destinate tot capacităților de stocare. Această finanțare era distinctă de apelul pentru care fuseseră încheiate contractele.

Puterea instalațiilor și energia stocată sunt măsurate diferit

Cifrele proiectelor folosesc două unități care descriu lucruri diferite: megawații, notați MW, exprimă puterea, iar megawații-oră, notați MWh, exprimă cantitatea de energie. Comparația dintre instalații trebuie să păstreze această distincție.

În decembrie 2024, ministrul Energiei invoca o estimare a Transelectrica și a Dispecerului Energetic Național privind un necesar de aproximativ 4.000 MW de stocare pentru întregul sistem. Capacitatea proiectelor finanțate era însă exprimată în MWh, nu în MW.

În dezbaterea despre prosumatori, deputata Cristina Prună, vicepreședintă a Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, invocase o estimare Transelectrica de până la aceeași putere, funcțională până la 12 ore. Ea susținea că necesarul trebuie asigurat prin investiții în capacități mari, nu prin efortul financiar al prosumatorilor.

Eliminarea obligației a trecut prin comisii și prin Parlament

Potrivit relatării Adevărul, marți, 17 septembrie 2024, comisiile reunite pentru Energie și Economică din Senat au eliminat cerința instalării bateriilor din legea de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2024. Amendamentul fusese depus de Cristina Prună și de senatorul Cristian Bordei, membru al Comisiei pentru energie din Senat.

La anunțarea votului din comisii, Prună a explicat poziția inițiatorilor: „Mă bucur că senatorii din toate partidele politice și-au însușit amendamentul USR de eliminare a obligativității stocării pentru prosumatori. Obligativitatea nu rezolva problema dezechilibrelor din rețea, ci mai ales descuraja producția. Avem nevoie de investiții masive în capacități de stocare prin politici publice de încurajare a marilor investiții în domeniu. Pasarea problemei stocării în sarcina prosumatorilor era o falsă soluție. Cheia stă în modernizarea rețelelor, în impulsionarea infrastructurii de producție și stocare și în crearea unui sistem de echilibrare eficient. Statul trebuie să înceteze să mai fie dușmanul prosumatorilor în condițiile în care acest sector a adus în ultimii ani principalul aport la creșterea capacităților de producție de energie din România”.

Bordei susținea că dezvoltarea producției solare a prosumatorilor, stocarea și capacitatea rețelelor de a prelua energia trebuiau planificate împreună de Guvern. El critica transferarea obligatorie a sarcinii stocării către prosumatori, inclusiv retroactiv, și considera eliminarea cerinței o măsură de normalitate economică.

Amendamentul a fost păstrat de comisiile raportoare din Camera Deputaților. Bursa.ro a relatat ulterior adoptarea sa de către Parlament, citând un comunicat al USR.

Despre modificarea votată și propunerea de stimulente pentru stocare, Prună a declarat în comunicat: „Dincolo de repararea unor termene din ordonanță, am reușit să corectăm marea nedreptate făcută prosumatorilor de energie din România, care erau obligați – retroactiv chiar – să-și instaleze baterii de stocare. Sigur, e nevoie de stocare în sistemul energetic, de aceea am depus și proiect de lege în acest sens, să fie acordate stimulente pentru dezvoltarea sistemelor de stocare. Însă, să-i obligi pe micii prosumatori, care și-au instalat panouri fotovoltaice din banii lor sau accesând programul AFM, nu trebuia să rămână în lege”.

Dimensiunea sectorului crescuse între timp. În 2023, capacităților de producție date în funcțiune, de 624 MW, li se adăugaseră peste 1.000 MW instalați de noii prosumatori. Pentru 2024, comunicatul indica aproape 150.000 de prosumatori și o putere totală a panourilor solare de aproape 2.000 MW.

Țintele pentru 2030 includ baterii și acumulare prin pompaj

Luni, 12 octombrie 2026, Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a prezentat situația stocării la conferința GET ALIVE! 2026, potrivit relatării Antena 3 CNN, care citează Agerpres. Evenimentul a fost organizat de Alive Capital la Aula Bibliotecii Centrale Universitare Carol I din București.

Oficialul a indicat următoarele repere:

• 1.200 MW reprezintă ținta de stocare în baterii pentru sfârșitul anului 2030; relatarea indică și valoarea de 2.400 de megawați/oră, fără a o defini drept capacitate energetică;
• 800 MW prin acumulare prin pompaj se adaugă obiectivului pentru baterii;
• 1.100 MW erau deja instalați, față de 137 MW la mijlocul anului 2025.

Bușoi a spus că din iunie fuseseră adăugate capacități importante în sistemul energetic, cu implicarea DEN Transelectrica și ANRE, și a apreciat că investițiile susținute și autorizarea mai rapidă ar fi fost utile mai devreme.

Despre obiectivul mai larg susținut de minister, secretarul de stat a declarat la conferință: „Susținem ‘target-ul’ înaintat de Transelectrica, acela de 5.000 megawați instalați. Și, sigur, nu vorbim doar de baterii, vorbim și de hidrocentrale cu acumulare prin pompaj”.

În privința finanțărilor, Bușoi a precizat că apelul PNRR se încheiase în august și că șapte investiții erau cofinanțate prin acest program. Aproape toate se aflau în sistem, iar una încă aștepta finanțarea.

Investitorii urmăresc și instalațiile autonome

Bușoi a relatat că Ministerul Energiei primea aproape săptămânal fonduri de investiții și investitori din diferite țări. Interesul viza atât proiecte care combină producția cu stocarea, cât și instalații autonome de baterii.

Potrivit acestuia, și băncile comerciale deveniseră mai interesate de finanțarea stocării, mai ales a instalațiilor autonome, față de situația de cu un an înainte. Oficialul anticipa cel puțin dublarea puterii instalate până în anul următor și menționa apariția instalațiilor cu durata de patru ore.

În schimb, Bușoi aprecia că acumularea prin pompaj probabil nu va fi disponibilă până în 2030.