Preluarea interimatului de la Ministerul Energiei de către premierul Ilie Bolojan stârnește reacții puternice în sector. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI) și un expert cu peste 20 de ani de experiență, trage un semnal de alarmă serios, avertizând că mișcarea poate deveni fie o consolidare a controlului asupra sectorului, fie o etapă de improvizație administrativă cu efecte în lanț.
Un risc major la Palatul Victoria
La prima vedere, lucrurile par simple. Numai că, în practică, situația e mult mai complexă. Expertul subliniază că marea problemă nu este preluarea politică, ci capacitatea de execuție într-un sistem deja sub presiune. Iar miza este uriașă, având în vedere investițiile întârziate și rețelele suprasolicitate. „În teorie, pare bine, premierul are autoritate, poate tăia blocaje, poate forța colaborarea între ministere și poate impune disciplină companiilor de stat. În practică, însă, există un risc major: prim-ministrul nu are timp să fie și manager operațional de minister. Dacă Bolojan încearcă să conducă Energia din conferințe de presă și din cabinetul de la Palatul Victoria, interimatul va produce zgomot politic, nu rezultate. Singura formulă care poate funcționa este aceasta: premierul fixează 5-10 decizii strategice, iar un nucleu tehnic foarte dur din minister le execută zilnic”, spune preşedintele AEI.
O viziune tranșantă.
Chisăliță insistă că Ministerul Energiei are nevoie de coordonare operațională strictă, nu de declarații politice. Soluția propusă? Un comandament operațional săptămânal, cu toți actorii importanți la masă (Transelectrica, ANRE, Romgaz, Nuclearelectrica, Hidroelectrica).
„Primul lucru pe care ar trebui să-l facă dl Bolojan este să accepte public că nu poate conduce ministerul în regim normal și să instituie imediat un comandament operațional săptămânal… Nu pentru poză, ci pentru un tablou rece – stocuri, producție disponibilă, lucrări în întârziere, racordări blocate, litigii, scheme de sprijin, proiecte strategice și risc de derapaj la companiile de stat”, mai spune specialistul.
Cele 11 teze ale expertului privind energia
Analiza lui Dumitru Chisăliță merge însă mult mai departe, vizând întregul ecosistem energetic. El a sintetizat problemele în 11 puncte esențiale, condiții minime pentru funcționarea unui sector aflat sub o presiune imensă.
- 1. Premierul nu poate conduce operațional ministerul: Chisăliță avertizează că „nu are timp să fie și manager operațional de minister”, ceea ce face necesară delegarea clară a execuției către un nucleu tehnic stabil.
- 2. Controlul este prioritatea zero: Primul pas trebuie să fie un tablou real al sistemului energetic, actualizat săptămânal, cu stocuri, producție, blocaje, proiecte întârziate și riscuri sistemice.
- 3. Stabilizarea pieței, nu intervenții bruște: Piața energiei se află într-o tranziție sensibilă, iar protecția consumatorilor trebuie să fie țintită și sustenabilă, nu universală și costisitoare.
- 4. Rețeaua este veriga critică: Problema majoră nu este doar producția, ci capacitatea de transport și integrare, unde apar congestii și întârzieri în racordarea noilor capacități.
- 5. Investițiile trebuie măsurate prin execuție: Diferența dintre contracte semnate și proiecte finalizate rămâne una dintre marile vulnerabilități ale sistemului energetic.
- 6. Neptun Deep, proiect de stat, nu de discurs: Proiectul trebuie gestionat ca infrastructură strategică, nu ca simbol politic, cu accent pe integrare și valorificare economică reală.
- 7. Nuclearul nu este element decorativ: Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă trebuie urmărite strict tehnic, cu responsabilități clare și rapoarte de progres fără limbaj festiv.
- 8. „Băieții deștepți” se elimină prin audit, nu prin declaraţii: Problemele din companiile de stat nu se rezolvă prin declarații, ci prin audit, control contractual și evaluarea managementului.
- 9. Eficiența determină prețul energiei: Costurile reale sunt influențate de pierderi, ineficiență și administrare defectuoasă, nu doar de nivelul producției.
- 10. Investițiile proaste sunt costuri ascunse: Nu orice investiție este benefică; unele proiecte pot genera costuri mai mari pe termen lung decât lipsa lor.
- 11. Fără piață funcțională nu există energie ieftină: Intervențiile haotice distorsionează prețurile, iar stabilitatea și predictibilitatea sunt esențiale pentru investiții.
Ce ar trebui să livreze Bolojan în 45 de zile
V-ați întrebat vreodată ce se poate face, pe bune, într-un timp atât de scurt? Expertul consideră că, deși nu se pot face reforme structurale, pot fi livrate rezultate concrete și verificabile. Hai să vedem care ar fi acestea:
- 1. Tablou operațional săptămânal al sistemului energetic: un document public, actualizat constant, cu producție, stocuri, proiecte blocate și riscuri.
- 2. Listă scurtă de proiecte critice: 10-15 proiecte majore, fiecare cu blocaj, instituție responsabilă, termen și persoană nominalizată.
- 3. Decizie clară privind protecția consumatorilor: stabilirea explicită a criteriilor: cine este protejat, cât primește și cine suportă costurile.
- 4. Pachet de urgență pentru rețele: măsuri pentru accelerarea investițiilor în transport și distribuție, cu termene publice și raportare lunară.
- 5. Raport real de progres pentru Neptun Deep și Cernavodă: stadiu, întârzieri, riscuri și decizii necesare, fără formulări politice.
- 6. Prime măsuri de curățenie în companiile de stat: audit al contractelor, evaluarea managementului și publicarea indicatorilor de performanță.
- 7. Mecanism operațional de coordonare: comandament săptămânal care produce decizii, nu doar discuții.
- 8. Semnal de stabilitate pentru piață: reguli clare, fără schimbări bruște și fără intervenții imprevizibile.
Greșelile care pot anula orice progres
Dar Dumitru Chisăliță îl avertizează pe premierul Ilie Bolojan că există și câteva greșeli majore care ar putea anula orice progres. Iată ce NU ar trebui să facă:
- să nu lanseze o nouă strategie energetică, în condițiile în care există deja documente oficiale (Strategia Energetică și PNIESC);
- să nu promită simultan ieftinire, investiții accelerate și protecție universală, pentru că aceste obiective sunt adesea contradictorii;
- să nu transforme autonomia energetică într-un slogan absolut, ignorând realitatea integrării europene;
- să nu confunde comunicarea cu execuția, adică anunțurile cu rezultatele;
- să nu mențină zona companiilor de stat neschimbată, fără audit și reformă reală.
Ordinea corectă a priorităților
În final, preşedintele Asociației Energia Inteligentă recomandă și o ordine clară a priorităţilor pentru mandatul interimar:
- Protecția consumatorilor și stabilitatea pieței
- Rețelele și integrarea capacităților
- Execuția investițiilor deja contractate
- Proiectele strategice majore (Neptun Deep, Cernavodă)
- Reforma guvernanței în companiile de stat
Testul real al premierului Ilie Bolojan, conchide expertul, nu va fi preluarea portofoliului în sine, ci capacitatea de a obţine rezultate concrete într-un timp scurt, fără a transforma interimatul într-un exercițiu de improvizație politică.
