Ce trebuie să știi despre riscul de infarct miocardic chiar dacă analizele sunt bune

Un studiu recent realizat de cercetătorii de la Spitalul Mount Sinai arată că metodele tradiționale utilizate pentru evaluarea riscului cardiovascular eșuează în a identifica aproape jumătate dintre persoanele care ar putea suferi un infarct miocardic. Aceasta descoperire subliniază importanța unei evaluări mai atente și aduce în discuție necesitatea unor strategii noi în cardiologie.

Studiul a fost realizat pe un număr de 474 de pacienți care au suferit un infarct miocardic. Rezultatele sugerează că instrumentele medicale standard nu reușesc să depisteze pacienții cu ateroscleroză tăcută, care este principala cauză a blocajelor arteriale. Aceasta evidențiază limitele metodelor de prevenție tradiționale și necesitatea unor abordări mai eficiente.

Ce nu se vede la prima evaluare

În prezent, medicii utilizează două instrumente principale pentru a evalua riscul de infarct sau accident vascular cerebral în următorii zece ani: ASCVD și PREVENT. ASCVD ia în considerare factori precum vârsta, sexul, rasa, tensiunea arterială, nivelul colesterolului, diabetul și fumatul. PREVENT, mai recent, include o gamă mai largă de factori de risc, fiind considerat un progres în prevenția bolilor cardiovasculare.

Cu toate acestea, ambele metode se bazează pe statistici generale și nu pot detecta leziuni existente la nivelul vaselor de sânge care nu manifestă simptome. De exemplu, dacă un pacient ar fi fost evaluat cu doar două zile înainte de a suferi un infarct, 45% dintre aceștia nu ar fi primit recomandări pentru tratament preventiv utilizând ASCVD. Cu PREVENT, procentul ar crește la 61%. Aceste rezultate ridică semne de întrebare cu privire la eficiența metodelor actuale și subliniază necesitatea unor metode suplimentare de screening, inclusiv investigații imagistice cardiace.

Semnele ascunse care scapă din vedere

Majoritatea pacienților din studiu (60%) au resimțit primele simptome, precum dureri în piept sau dificultăți de respirație, cu mai puțin de două zile înainte de infarct. Acest lucru sugerează că plăcile de aterom se dezvoltă de-a lungul anilor fără a da semne evidente, fiind depistate adesea doar în stadii avansate. Sindromul coronarian acut poate apărea brusc, fără avertisment.

Plăcile aterosclerotice se pot rupe, chiar și în cazul pacienților cu analize normale. De obicei, pacienții cu scoruri de risc sub 5% sunt externați fără alte investigații, deși mulți dintre ei aveau deja arterele afectate. Factorii genetici, istoricul familial de boli de inimă și inflamația cronică pot contribui la riscul de infarct miocardic tăcut.

Ce ar putea schimba abordarea

Specialiștii sugerează integrarea investigațiilor imagistice, cum ar fi angiografia coronariană, în evaluările de rutină. Aceste metode pot identifica plăcile asimptomatice care pot deveni periculoase. Este esențial să se caute boala, nu doar să se calculeze probabilități. Utilizarea tomografiei computerizate cardiace sau a ecografiei Doppler ar putea îmbunătăți rata de depistare precoce a bolii coronariene.

Un pas înainte în prevenție

Cercetătorii recunosc că metodele actuale sunt utile, dar nu suficiente. ASCVD și PREVENT rămân fundamentale în deciziile medicale, dar trebuie completate cu investigații personalizate. Pacienții cu risc la limită pot beneficia de examinări periodice, chiar și în absența simptomelor. Monitorizarea continuă a factorilor de risc cardiovascular, cum ar fi hipertensiunea și dislipidemia, este crucială.

Un aspect important este momentul apariției simptomelor. În medie, pacienții au raportat dureri în piept cu doar 1,7 zile înainte de infarct. Acest interval scurt complică intervențiile preventive. Prin urmare, medicina preventivă trebuie să includă atât evaluarea riscurilor, cât și depistarea timpurie a modificărilor vasculare.

Echipa de la Mount Sinai propune studii pentru a testa protocoale combinate: evaluarea riscurilor prin scoruri, dar și imagistică non-invazivă pentru pacienți cu rezultate la limită. Scopul nu este de a înlocui scorurile actuale, ci de a le folosi ca prim pas într-un proces de screening mai complex. Colaborarea dintre cardiologi, medicii de familie și specialiști în imagistică devine esențială.

Ce pot face pacienții de acum înainte

Dacă ai peste 40 de ani și te afli în categoria de risc scăzut, nu presupune că ești ferit de infarct. Discută cu medicul tău despre scorul ASCVD și asigură-te că sunt luați în considerare toți factorii relevanți. Dacă ai un istoric familial de boli de inimă sau alte probleme de sănătate, poate fi necesar să urmezi investigații suplimentare, precum teste genetice sau evaluări ale inflamației vasculare.

Cei care urmează un tratament cu statine sau alte medicamente nu trebuie să își schimbe regimul, dar este important să monitorizeze constant starea de sănătate, chiar și când analizele par satisfăcătoare. Adoptarea unui stil de viață sănătos, controlul greutății, gestionarea stresului și activitatea fizică regulată rămân pași esențiali în prevenția bolilor cardiovasculare.

Progresele în diagnosticare și accesul la tehnologie modernă pot îmbunătăți semnificativ prognosticul pacienților cu risc cardiovascular. Aceasta va contribui la salvarea multor vieți anual, printr-o abordare mai riguroasă și informată în prevenția bolilor de inimă.