O singură declarație a fost de ajuns. A aprins spiritele. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a intrat în mijlocul unui scandal public. Motivul? A sugerat că Nicolae Ceaușescu ar fi putut fi, de fapt, un patriot. Reacțiile au explodat imediat, relatează Digi24.
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a avut o reacție furibundă. I-au cerut politicianului scuze publice. Pentru toți. Pentru toți cei care au suferit în dictatură. Totul a plecat de la o apariție a ministrului la Digi24, duminică. Acolo, presat să fie clar, a dat un răspuns care a deschis cutia Pandorei, alimentând interpretări periculoase într-o țară unde nostalgia comunistă încă mocnește.
Declarația care a pus paie pe foc
Dar ce s-a întâmplat, concret? Întrebarea a fost simplă: poate fi dictatorul considerat patriot? Răspunsul lui Miruță a fost orice, numai simplu nu. A început prin a critica regimul că „nu a valorificat pe măsură capacitatea şi zona inteligentă a României”, aducând în discuție trimiterea elitelor la canal. Ironia sorții… moderatorul l-a corectat rapid. Marile lucrări de la Canal țin, în mare parte, de Gheorghe Gheorghiu-Dej, nu de Ceaușescu.
Moderatorul a insistat pentru un răspuns tranșant. Ministrul a continuat la fel de neclar. „Ceauşescu, pe anumite zone, a urmărit zona industrială care să se dezvolte cu români pe teritoriul României. Însă lucrurile astea, aşa cum au fost făcute de el, au izolat extraordinar de mult interacţiunea României cu celelalte ţări”, a declarat Radu Miruţă.
Momentul de vârf a venit la ultima insistență. Atunci a venit și răspunsul care a șocat pe mulți. „V-am spus argumentul pentru care se încadrează la a fi fost patriot, v-am spus argumente pentru care nu a avut legătură cu patriotismul”.
IICCMER: „Afirmații alarmante și periculoase”
Pentru IICCMER, o asemenea ambiguitate de la un demnitar de rang înalt e pur și simplu inacceptabilă. Așa că au emis un comunicat tăios. Au subliniat pericolul real al unor astfel de vorbe, mai ales când cifrele sunt cele care sunt. „În contextul în care România se confruntă cu un val extins de nostalgie comunistă, cu un procent de 62,2% dintre cetăţeni care consideră că Nicolae Ceauşescu a fost un lider bun, astfel de afirmaţii devin alarmante şi periculoase”.
Potrivit institutului, astfel de afirmații doar „adâncesc rănile trecutului nostru comunist” și „riscă să legitimeze şi să relativizeze ororile regimului dictatorial”.
Mesajul lor? Clar. Fără loc de interpretare. În numele victimelor, IICCMER îi cere Ministrului Apărării „să adreseze public scuze tuturor celor care au suferit în timpul regimului comunist, precum şi faţă de toţi cetăţenii acestei ţări care cred în valorile democraţiei şi în adevărul istoric”.
Ministrul se apără pe Facebook: „Am explicat de ce argumentele NU sunt valide”
Valul de critici l-a făcut pe Radu Miruță să reacționeze. A revenit cu precizări pe Facebook, încercând să-și nuanțeze spusele. El susține că a vrut fix contrariul. Să demonteze, de fapt, argumentele celor care încă îl văd pe Ceaușescu erou. „Sacrificarea bunăstării, a libertăţii ori a demnităţii umane pentru un proiect personal de putere nu poate fi vreodată patriotism”, a punctat ministrul pe rețeaua de socializare.
A explicat că a vrut să confrunte direct percepțiile din societate. „Într-o ţară în care aproape jumătate dintre cetăţeni declară nostalgie faţă de comunism, am considerat important să discut şi de ce unii încă îl văd ca pe un erou – şi de ce aceste argumente nu sunt valide”, a mai spus Miruţă. A recunoscut, însă, o problemă de formă. O formulare deficitară. „Altfel, admit că puteam să încadrez şi să nuanţez mult mai bine răspunsul”.
O rană deschisă: Nostalgia comunistă în România
Tot acest episod nu face decât să arate o problemă mult mai adâncă în societatea noastră. Cifra aceea, 62,2%, nu e doar un procent. E un semnal de alarmă. Arată că, la peste trei decenii de la Revoluție, memoria colectivă e încă praf. Fracturată. Confuză. Coincidență? Greu de crezut. O declarație ambiguă a unui ministru, chiar dacă intenția declarată e să demonteze mituri, poate turna gaz pe foc. Poate hrăni exact percepțiile pe care vrea să le combată. Întregul incident, de la vorbele inițiale la explicațiile de după, arată un adevăr dureros. Discuția despre comunism, despre crimele lui și despre ce a lăsat în urmă nu s-a terminat. Nici pe departe.
