Cei cinci noi procurori-șefi preiau de azi conducerea DNA, DIICOT și Parchetului General

O nouă conducere pentru marile parchete

Schimbare de gardă la vârful justiției din România. Cristina Chiriac preia funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în timp ce Ioan-Viorel Cerbu devine noul procuror-şef al DNA. La conducerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a fost numit Codrin-Horaţiu Miron.

Și echipa este completată de doi adjuncți. Alex-Florin Florenţa își începe activitatea în funcţia de procuror-şef adjunct al DIICOT, iar Marius-Ionel Ştefan în cea de procuror-şef adjunct al DNA.

Așteptările președintelui: lupta cu marea corupție și rețelele de droguri

Numirile vin după ce președintele Nicușor Dan a semnat miercurea trecută decretele, în urma propunerilor venite de la ministrul Justiției, Radu Marinescu. Într-o conferință de presă la Palatul Cotroceni, șeful statului a trasat clar direcțiile pe care le așteaptă de la noii șefi. E drept că așteptările sunt mari. V-ați gândit vreodată de ce percepția publică despre corupție rămâne atât de ridicată?

Președintele a fost tranșant. „După acest moment, aşteptarea pe care o am de la Parchete şi, implicit, de la şefii Parchetelor este o dinamizare a activităţii pentru a răspunde aşteptărilor românilor, pentru că românii văd corupţie şi mare corupţie în interacţiunea lor zilnică cu autorităţile statului. De marea corupţie se ocupă DNA, de corupţia curentă se ocupă Parchetul General. De la DIICOT îmi doresc destructurarea marilor reţele de droguri şi a marilor reţele de evaziune fiscală. De la sine înţeles, drogul este un fenomen social extrem de nociv care afectează tot mai mulţi români şi evaziunea fiscală afectează bugetul statului”, a afirmat Nicuşor Dan.

Un mesaj direct: Comunicați public!

Dincolo de rezultate concrete în dosare, președintele a pus accentul pe un aspect care, în opinia sa, a lipsit în mandatele anterioare: comunicarea. Mai exact, a cerut noilor șefi să fie mult mai prezenți în spațiul public și să explice activitatea instituțiilor pe care le conduc.

Un reproș deloc voalat la adresa foștilor șefi.

Iar mesajul a continuat cu o temă sensibilă pentru sistemul judiciar. „Să comunice în spaţiul public, ceea ce, din păcate, predecesorii lor n-au făcut. (…) Dacă vorbim în mod special de Parchetul General – blocajul pe Secţia specială de anchetare a magistraţilor. Şi am un mesaj pentru corpul procurorilor pentru că să fii procuror e o meserie de vocaţie. Vrei să te faci procuror pentru că vrei să elimini infracţionalitatea, vrei să te lupţi cu infracţionalitatea care afectează viaţa semenilor tăi”, a transmis șeful statului.

Procurorii, între vocație și funcționari apăsați de dosare

Dar poate cea mai dură critică a vizat transformarea procurorilor în simpli birocrați, copleșiți de volumul de muncă și incapabili să se mai concentreze pe cazurile cu adevărat importante. Până la urmă, cum să faci performanță când ești îngropat în mii de hârtii?

Președintele Dan a descris o realitate sumbră a sistemului. „Şi, din păcate, s-a întâmplat că sistemul nostru judiciar a transformat procurorii într-un fel de funcţionari apăsaţi de mii de dosare şi care nu mai au timpul necesar ca să se uite la dosarele care sunt cu adevărat de impact pentru societate. Şi una din preocupări şi una din discuţiile importante pe care le voi avea cu noii şefi ai Parchetelor va fi despre cum să punem în balanţă activitatea asta de rutină care este necesară şi cum putem să o simplificăm, să o standardizăm şi cum să lăsăm totuşi timp procurorilor pentru a se ocupa de acele dosare importante cu impact asupra societăţii”, a încheiat șeful statului.

Așadar, una dintre primele provocări pentru noile conduceri (pe lângă destructurarea rețelelor de crimă organizată) va fi să găsească o soluție pentru a eficientiza munca de zi cu zi, astfel încât procurorii să aibă resursele necesare pentru a se lupta cu infracționalitatea de impact.