Cernavodă nu poate fi repornită cel puțin zece zile. Cristian Bușoi spune că Dunărea rămâne la un nivel prea scăzut

Ambele reactoare ale centralei sunt oprite după ce prima unitate a fost scoasă din funcțiune la 28 iulie 2026, iar a doua la 13 august 2026. Încercările de a menține centrala în funcțiune au eșuat.

Debitele Dunării au ajuns la cele mai mici valori din istorie, iar Guvernul prognozează o nouă scădere începând cu 10 septembrie 2026. Apa este necesară pentru răcirea centralei.

Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a declarat la Conferința națională RO 3.0, organizată de Antena 3 CNN, că autoritățile nu pot înainta un termen clar pentru repunerea în funcțiune.

„Nu putem avansa o dată pentru redeschiderea centralei. Prognozele sunt rezervate. Debitul încă nu crește. Încercăm să avansăm termenul prin lucrări pe care Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați le face în zona Cernavodă, de dragare în principala. Nu avem o dată certă pentru deschiderea Cernavodă. Cel puțin nu pentru următoarele zece zile.”

Pe 8 septembrie am relatat că energia a urcat la 793 de lei/MWh în august după oprirea Cernavodă, fapt care a afectat furnizorii și industria.

Intervenția pornește la pragul de 1,58 metri

Comitetul Național pentru Situații de Urgență a adoptat un plan temporar, modular, etapizat și reversibil pentru asigurarea debitului de apă necesar funcționării în siguranță a centralei. Hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 741 din 2 septembrie 2026.

Planul va fi declanșat dacă nivelul apei scade până la cota de 1,58 metri în bazinul prizei de apă al centralei.

Măsurile planificate sunt următoarele:

• în prima etapă, mai multe nave și/sau barje încărcate vor fi amplasate pe un aliniament de aproximativ 600 de metri pentru a direcționa un volum mai mare de apă către intrarea în Canalul Dunăre-Marea Neagră și către priza de apă a centralei;
• în a doua etapă, autoritățile vor realiza o închidere modulară cu pontoane și hidrobaraje pe o secțiune de aproximativ 170 de metri, în zona canalului de racord al centralei;
• ca variantă de rezervă pentru etapa a doua este prevăzut un baraj temporar realizat din piatră;
• dacă primele două etape nu vor asigura efectul necesar, Administrația Națională „Apele Române” și Nuclearelectrica vor pune în funcțiune pompe de mare capacitate pentru pomparea de apă suplimentară către priza de apă pentru răcirea centralei.

Lucrările sunt finanțate din bugetul statului și din bugetele operatorilor

Lucrările realizate de Administrația Națională „Apele Române” vor fi finanțate prin suplimentarea bugetului Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor din Fondul de rezervă la dispoziția Guvernului. Cheltuielile celorlalte instituții și ale operatorilor implicați vor fi suportate din bugetele proprii și din alte surse constituite potrivit competențelor și responsabilităților acestora.

Virgiliu Ivan, directorul Dispecerului Energetic Național, a declarat în cadrul aceleiași conferințe că sistemul energetic a funcționat în condiții de siguranță în perioada de aproximativ o lună și jumătate de la începutul crizei.

„A fost o perioadă dificilă și încă este. Din cauza condițiilor meteo, centralele rămân închise. În această perioadă de o lună și jumătate sistemul a funcționat în condiții de siguranță. Și vă garantez asta. Este o criză la care poate nu ne-am gândit atât de profund. Am luat în calcul scenarii de secetă, de caniculă, dar vă spun sincer că o astfel de criză care să afecteze mai multe țări și să aibă un impact atât de mare nu am gândit. Dar am supraviețuit și vom supraviețui.”

Lipsa producției nucleare pune presiune pe sistemul energetic în iarna 2026-2027, când producția fotovoltaică este nulă, consumul este mai mare, iar necesarul de importuri crește.