Cerneala introdusă în piele în timpul unui tatuaj nu rămâne doar la suprafață, ci declanșează imediat un răspuns din partea sistemului imunitar. O parte din pigment migrează prin sistemul limfatic și se acumulează în ganglioni, structuri esențiale pentru apărarea organismului împotriva infecțiilor.
Ce substanțe ajung de fapt sub piele
Când acul pătrunde în derm (stratul mijlociu al pielii), corpul recunoaște instantaneu particulele de cerneală ca fiind corpuri străine. Trimite imediat celule imunitare să le elimine. Dar particulele sunt prea mari pentru a putea fi îndepărtate complet. Așa se explică, tehnic, de ce desenul este permanent pe corp.
Numai că pigmenții folosiți ascund detalii toxice. Într-o analiză detaliată publicată recent de Adevarul, microbiologul medical Manal Mohammed explică de unde provin de fapt culorile pe care ni le injectăm.
„Mulți dintre pigmenții folosiți în prezent au fost dezvoltați inițial pentru aplicații industriale, precum vopseaua auto, materialele plastice sau tonerul pentru imprimante, nu pentru injectarea în pielea umană”, a precizat specialistul.
Pe lângă culori în sine, cernelurile conțin solvenți, conservanți și o serie de impurități. În anumite produse au fost identificate urme clare de metale grele, cum ar fi nichel, cobalt, crom și chiar plumb în cazuri rare.
Culorile periculoase și riscul de melanom
V-ați gândit vreodată de ce un tatuaj se vindecă mai greu decât altul? Răspunsul stă adesea în nuanța aleasă. Cernelurile roșii, galbene și portocalii sunt asociate cel mai frecvent cu reacții alergice și inflamații cronice.
Pigmentul roșu este considerat de departe cel mai problematic. El aduce mâncărimi persistente, umflături și apariția unor noduli inflamatori numiți granuloame. Aceste reacții apar din cauza sărurilor metalice și a pigmenților azoici. La lumina soarelui sau sub acțiunea laserului de îndepărtare, acești compuși pot genera substanțe potențial cancerigene.
Și aici ajungem la legătura cu afecțiunile oncologice. Până în prezent, nu există dovezi solide care să ateste că tatuajele provoacă direct cancer la oameni. E drept că experimentele de laborator pe animale sugerează efecte toxice ale unor componente din cerneluri. Iar un studiu observațional de anul trecut a scos la iveală o cifră care dă de gândit. Persoanele tatuate au avut un risc cu 29% mai mare de a dezvolta melanom, cea mai agresivă formă de cancer de piele, deși alte cercetări mai noi nu au confirmat încă această asociere.
Avertisment pentru imunitate și infecții
Pentru românii cu boli autoimune sau cu un sistem imunitar slăbit, vizita la salon necesită obligatoriu o discuție prealabilă cu medicul curant. Perforarea repetată a pielii deschide ușa pentru bacterii periculoase, cum este Staphylococcus aureus, sau virusuri grave precum hepatita B și C.
Până la urmă, un salon din București, Iași sau Cluj trebuie să respecte aceleași norme stricte de igienă și sterilizare ca un cabinet medical, altfel clienții se expun unor pericole majore.
Cifrele și riscurile nu opresc însă popularitatea fenomenului.
„Tatuajele rămân o formă puternică de exprimare personală, dar reprezintă și o expunere chimică pe tot parcursul vieții. Pe măsură ce tatuajele devin tot mai populare, nevoia unor reglementări mai stricte, a unei transparențe mai mari și a unor cercetări științifice suplimentare devine tot mai evidentă”, a concluzionat microbiologul Manal Mohammed.
La concentrații ridicate în organism, metalele grele acumulate din cerneală pot afecta sistemul nervos și organele interne ale pacienților.
