Zeci de români s-au strâns la Parchetul General. Fiecare avea în mână o plângere penală, trasă la indigo. Gata de depus. Ei cer anularea alegerilor prezidențiale din 2024. Și nu doar atât. Vor despăgubiri uriașe: 1 milion de euro de căciulă. Oficial, e o mișcare civică, apolitică. Neoficial, firele duc direct la un partid proaspăt înființat, cu oameni care au deținut funcții cheie în stat, conform Digi24.
Totul s-a organizat sub numele „Mișcarea Civică Valul Democrației”. Organizare meticuloasă, online. Pe un grup de WhatsApp. Pe o pagină de Facebook apărută pe 10 ianuarie. Mesajul lor era ferm: „acțiunea nu este protest și nu are caracter politic”. Doar că, potrivit unei investigații Digi24.ro, în spatele acestei nemulțumiri se află o structură cu ținte politice precise, strâns legată de Partidul Integrității Naționale (PIN).
De la „mișcare civică” la partid politic. Firul roșu care duce în Sectorul 3
La suprafață, pare o simplă mișcare cetățenească, născută pe social media. Cu un scop clar. Dar un detaliu tehnic aruncă totul în aer. E vorba de adresa de e-mail de contact: valuldemocrației@asociatia-ales.ro. Domeniul acesta de internet nu a picat din cer. Aparține Asociației pentru Libertate și Egalitate Socială (ALES), o organizație fondată în noiembrie 2025.
De aici, lucrurile se complică serios.
Sediul oficial al ALES? O clădire din Sectorul 3. Fix aceeași clădire apare în acte și ca sediu central al Partidului Integrității Naționale (PIN), înregistrat în vara lui 2025. Legătura nu e doar o adresă comună. Reprezentantul legal al asociației, un anume Anton Gheorghe, este și vicepreședinte-trezorier la PIN. Coincidență? Greu de crezut.
Cine sunt oamenii din spatele Partidului Integrității Naționale?
Partidul care pare a trage sforile nu e format din anonimi. Președintele PIN, Constantin Jenică Bucur, este chiar proprietarul clădirii cu dublu sediu. Fost secretar de stat în guvernele PSD, Bucur se autodefinește drept „un lider recunoscut în domeniile financiar-bancar, administrație publică și tehnologia informației”.
CV-ul său este stufos: șef pe la Banca Națională a României, CEC Bank, Ministerul Justiției și cel al Comunicațiilor. Surprinzător sau nu, omul susține că între 2021 și 2024 a fost nimeni altul decât „Coordonator al Biroului de Criptomonede și Monede Digitale” la BNR.
Conducerea e completată de oameni cu experiență în structuri de forță. Vicepreședintele Florin Stanciu, de exemplu, a fost șef în Administrația Națională a Penitenciarelor și în Ministerul Justiției. Alt vicepreședinte, David Victor, vine din Armata Română, unde a fost ofițer specializat pe transmisiuni, comunicații și război electronic.
Acuzații grave și despăgubiri de 1 milion de euro de persoană
Documentul depus joi la Parchetul General este de o duritate rară. Lista celor 60 de „făptuitori” include nume grele: oficiali de top, foști demnitari, asociații. Acuzațiile sunt grave, mergând până la crime împotriva umanității. Plângerea descrie „un atac generalizat și sistematic împotriva candidatului Călin Georgescu, dar și împotriva celor 2,1 milioane de români care l-au votat sau l-au susținut”.
Atacul, conform textului, s-ar fi desfășurat „prin denigrare publică continuă săvârșită prin intermediul televiziunilor, podcasturilor, site-urilor de presă și postărilor de pe rețelele de socializare”. Fiecare semnatar al plângerii pretinde daune morale și materiale de 1 milion de euro.
O strategie bine pusă la punct?
Metoda de lucru sugerează o planificare atentă. Participanții au primit un model de plângere. Au fost instruiți să-și treacă datele și să o depună la o oră fixă, între 10 și 12. Deși jurnaliștii Digi24.ro au încercat să ia legătura cu Constantin Jenică Bucur, Gheorghe Anton și cu partidul, nu au primit niciun răspuns. Miza reală? O contestare legitimă a alegerilor sau doar prima demonstrație de forță a unui partid nou care își face intrarea pe scena politică.
