CNSAS publica documentele Securitatii despre industria lui Ceausescu. Cum aratau pierderile reale

Banii aruncați pe fereastră în petrochimie

Modelul economic dorit de regimul condus de Nicolae Ceaușescu s-a bazat aproape în totalitate pe industria grea și pe petrochimie. O dezvoltare disproporționată, complet lipsită de logica pieței libere. România cumpăra materii prime extrem de scumpe pe valută forte. Importam masiv petrol și minereuri, dar exportam produse finite ieftine sau de o calitate îndoielnică.

Și nu de puține ori, aceste exporturi se făceau în pierdere totală, cu unicul scop de a bifa planul cincinal dictat de la centru. Așa cum semnalează Jurnalulnational într-o relatare pe marginea acestor arhive, prelucrarea țițeiului în combinatele mamut aducea pierderi nete la fiecare tonă procesată. Genera pur și simplu multă „muncă în zadar”.

Până la urmă, cum să faci profit când sistemul este gândit greșit de la fundație?

Întunericul din fabrici și tehnologia blocată

Dar lucrurile au luat o întorsătură și mai dramatică în anii ’80. Atunci, Nicolae Ceaușescu a refuzat să mai ia credite externe. Modernizarea fabricilor s-a oprit brusc, iar tehnologia folosită în uzinele românești a rămas înghețată la nivelul anilor ’60-’70.

Pentru a ține în viață aceste platforme industriale uriașe, regimul a tăiat drastic energia destinată românilor de rând, dar și întreprinderilor.

Cifrele din arhive vorbesc de la sine.

Documentul postat de CNSAS descrie exact acest fenomen distructiv: „După refuzul lui Ceaușescu de a mai contracta credite externe în anii ’80, modernizarea fabricilor a fost aproape complet oprită. Tehnologia a rămas blocată la nivelul anilor ’60-’70. Pentru a menține în funcțiune mastodonții industriali energofagi, regimul a recurs la raționalizarea drastică a resurselor energetice destinate atât populației cât și… întreprinderilor. Există rapoarte ale Securității care semnalau, de exemplu, compromiterea șarjelor în turnătorii deoarece se întrerupea (programat sau nu) alimentarea cu curentul electric. ”

Practic, tăierile de curent (o practică resimțită dur în apartamentele românilor) distrugeau producția direct pe bandă.

Colapsul de la Brașov și tăierea salariilor

Un act întocmit în toamna anului 1989 arată clar colapsul structural al marilor platforme, cu foarte puțin timp înainte de căderea regimului. Exemplul oferit de instituție vizează direct Întreprinderea de Autocamioane Brașov.

Acolo, activitatea era sufocată de disfuncții pe lanțul de aprovizionare.

„Documentul scoate la iveală un cerc vicios al ineficienței economice, în care uzinele de renume, în cazul de față Întreprinderea de Autocamioane Brașov, erau complet paralizate din cauza blocajelor masive apărute pe lanțul de aprovizionare”, a transmis CNSAS într-un comunicat.

Efectul era de domino. Lipsa unor componente într-o singură secție oprea toată fabrica. Iar conducerile alegeau să raporteze fals pentru a mușamaliza dezastrul față de București. Numai că neîndeplinirea planului impus de la centru lovea direct în buzunarele muncitorilor, prin diminuarea constantă a salariilor. Raportul Securității notează o „degradare accentuată a stării de spirit” printre angajați, pe fondul nemulțumirilor generalizate și al lipsurilor materiale zilnice din uzine.

V-ați gândit vreodată de ce discursul despre „binele de dinainte” încă prinde în spațiul public?

Instituția explică ruptura uriașă dintre propagandă și viața reală a angajaților. „Discursul nostalgic idealizează adesea industria din perioada comunistă, prezentând-o ca pe o epocă de aur a independenței economice, în care România producea de toate, de la agrafe la avioane. În realitate, succesul raportat de propaganda regimului Ceaușescu a fost o iluzie contrazisă grav de cifrele economice ascunse publicului”, a transmis CNSAS.

Publicarea acestor date face parte dintr-un demers mai larg asumat de istorici pentru a combate miturile regimului trecut, într-un moment în care dezbaterea politică este periodic marcată de nostalgia comunistă. Instituția continuă publicarea documentelor de arhivă pe pagina oficială de Facebook.