O analiza-umbrela uriasa publicata in jurnalul medical BMJ schimba radical modul in care privim cafeaua. Dupa evaluarea a 201 meta-analize si a 67 de indicatori de sanatate, cercetatorii au ajuns la o concluzie clara. Consumul obisnuit de trei sau patru cesti pe zi scade riscul de boli grave ale ficatului, diabet zaharat de tip 2 si boala Parkinson.
De la frica de cancer la efecte protectoare
In 1991, Agentia Internationala pentru Cercetare in Domeniul Cancerului (o institutie din subordinea Organizatiei Mondiale a Sanatatii) a incadrat cafeaua in grupa 2B, fiind etichetata drept „posibil cancerigenă”. Problema de la acea vreme era una pur metodologica, deoarece multi dintre marii consumatori din studiile respective erau si fumatori. Dupa ce cercetatorii au eliminat fumatul din ecuatie, asocierea a disparut complet.
Si lucrurile s-au lamurit definitiv abia in 2016.
Atunci, un grup format din 23 de oameni de stiinta a reevaluat peste 1.000 de studii si a mutat bautura in grupa 3, considerand-o „neclasificabilă în privința carcinogenității pentru oameni”. Expertii au constatat chiar ca reduce riscul pentru cancerul de ficat si endometru.
Dar exista o exceptie stricta.
Bauturile consumate la temperaturi de peste 65 de grade Celsius au fost incadrate in grupa 2A, fiind considerate „probabil cancerigene pentru oameni” din cauza asocierii directe cu cancerul esofagian.
Ficatul si inima functioneaza mai bine
Cand romanii isi beau espresso-ul scurt sau ibricul inainte de a pleca la job, nu stau sa se gandeasca la cei peste 1.000 de compusi chimici din ceasca lor. Pana la urma, conteaza doar energia de dimineata. Intr-o analiza publicata recent de Hotnews, aflam insa ca Rob van Dam, profesor la Milken Institute School of Public Health din cadrul Universitatii George Washington, confirma efectele protectoare masive asupra ficatului.
Un studiu derulat prin UK Biobank pe 500.000 de adulti a aratat ca persoanele care beau cafea au un risc cu 21% mai mic de boala hepatica cronica. Riscul de deces din cauza acestei afectiuni scade vertiginos cu 49%.
Cifrele sunt la fel de clare si pentru diabet.
O meta-analiza din revista Diabetes Care, realizata pe 1,1 milioane de persoane, arata ca fiecare ceasca zilnica reduce riscul de diabet zaharat de tip 2 cu 6%. La sase cesti pe zi, riscul scade cu 33%, gratie polifenolilor care incetinesc absorbtia glucidelor in sange.
Mai multi pasi, dar mai putin somn
Ce inseamna asta concret pentru rutina fizica a organismului?
Un studiu publicat in New England Journal of Medicine in 2023 a urmarit 100 de adulti sanatosi timp de doua saptamani. In zilele cu consum de cafea cu cofeina, participantii au facut cu aproximativ 1.000 de pasi mai mult in medie. Gregory M. Marcus, profesor de medicina la Universitatea California din San Francisco, a explicat ca o diferenta de 1.000 de pasi pe zi nu este neglijabila, fiind direct corelata cu o mortalitate mai scazuta.
Numai ca exista si un revers al medaliei. Sa fim seriosi, cofeina agita inevitabil sistemul nervos. Participantii au dormit cu 36 de minute mai putin in zilele in care au consumat cafea si au inregistrat mai multe batai ventriculare premature.
Cat si cand putem consuma in siguranta
V-ati gandit vreodata cat de mult conteaza ora la care beti prima gura de cafea? Un studiu din 2025 publicat in European Heart Journal arata ca doar consumul concentrat in prima parte a zilei scade mortalitatea din orice cauza cu 16% si mortalitatea cardiovasculara cu 31%.
Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara considera sigur un consum de pana la 400 mg de cofeina pe zi pentru adultii sanatosi. Cantitatea se traduce prin aproximativ patru sau cinci cesti, daca o portie are intre 75 si 100 mg. Pentru femeile insarcinate, limita stricta este de 200 mg pe zi din absolut toate sursele.
O doza unica de pana la 200 mg este considerata sigura pentru un adult sanatos.
