Prima decizie a noului ministru al Educației, Mihai Dimian, vizează cele mai mici verigi ale sistemului: creșele. La doar trei zile de la o învestitură fulger la Palatul Cotroceni, rectorul de la Suceava a anunțat aprobarea unui memorandum care permite angajarea a peste 400 de persoane pentru 23 de creșe noi, aflate aproape de finalizare. Măsura ar trebui să creeze aproximativ 1.300 de locuri pentru copiii din 18 județe, dar vine într-un moment în care sistemul de învățământ fierbe, iar problemele structurale, de la salarii la depolitizare, așteaptă soluții urgente.
Anunțul a fost făcut de Mihai Dimian pe pagina sa de Facebook, după prima ședință de guvern la care a participat în noua calitate. „Mă bucur că primul mesaj pe care îl adresez public în această calitate include o veste bună”, a scris ministrul. Decizia deblochează posturi didactice, auxiliare și administrative, esențiale pentru ca noile clădiri să poată primi copii. Fără acest memorandum, cele 23 de unități, deși aproape gata, ar fi rămas goale.
Cine este noul ministru
Mihai Dimian a preluat portofoliul Educației pe 3 martie 2026, în urma unei ceremonii sobre și rapide la Palatul Cotroceni. Evenimentul, la care au participat președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan, a durat, cu tot cu imnul de stat, doar două minute și jumătate. Nu au existat declarații de presă nici din partea președintelui, nici din partea noului ministru.
Până la numirea în Guvern, Dimian a fost rector al Universității Ștefan cel Mare din Suceava, funcție pe care o ocupa din 2024, după 12 ani în care a fost prorector. Cu o formare de bază în Matematică și Fizică la Iași, noul ministru are un profil atipic pentru un șef al Educației. El și-a continuat studiile în Statele Unite, unde a obținut un doctorat în inginerie electrică și electronică la Universitatea Maryland, și a lucrat ca asistent cercetător în Franța. În CV-ul său, disponibil pe site-ul universității, menționează competențe în managementul proiectelor complexe, nanoștiință, comunicații și analiză de date, având experiență în peste 35 de proiecte internaționale de cercetare.
Ce înseamnă concret deblocarea posturilor
Cele 23 de creșe sunt construite în cadrul Programului guvernamental „Sfânta Ana” și sunt finanțate atât prin Programul național de construcții de interes public, cât și prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Această măsură se aliniază cu obiectivele strategice asumate de România prin proiectul „România Educată” și prin Componenta 15 a PNRR, care vizează modernizarea sistemului educațional, cu un accent special pe educația timpurie.
Conform Ministerului Educației, investiția în infrastructură este dublată de un program de formare a personalului. Prin PNRR, se derulează un program de formare a profesioniștilor în educație timpurie. Până acum, au fost certificați 661 de formatori, iar aproape 7.000 de persoane sunt înscrise la modulele de pregătire. Angajarea celor peste 400 de specialiști este pasul final pentru ca aceste creșe, distribuite în 18 județe, să devină funcționale și să preia cei aproximativ 1.300 de copii.
„Astăzi, am participat la prima ședință de guvern în calitate de ministru al Educației și Cercetării. Mă bucur că primul mesaj pe care îl adresez public în această calitate include o veste bună: a fost aprobat memorandumul inițiat de Ministerul Educației”, a transmis Mihai Dimian.
Un apel la dialog, o realitate tensionată
Dincolo de cifre, primul mesaj al ministrului a fost un apel la colaborare. El a subliniat că, pe lângă programul de guvernare aprobat în iunie 2025, în Educație este nevoie de mai mult „dialog, empatie și corectitudine între toți cei care pot influența rezultatul final: profesori, elevi şi studenți, părinți, sindicate și reprezentanți ai administraţiei publice”.
Doar că acest apel la armonie se lovește de o realitate mult mai dură, vizibilă în reacțiile online ale profesorilor. Comentariile la postarea ministrului au devenit rapid un barometru al nemulțumirilor din sistem. Cadrele didactice i-au cerut măsuri concrete, nu declarații de intenție. Printre revendicările urgente se numără scoaterea politicului din inspectorate și școli, modificarea gradației de merit, scăderea numărului de elevi din clase și, evident, salarii decente.
O problemă specifică, semnalată de un profesor din Suceava, județul de unde provine ministrul, este „canibalizarea internă pentru completarea normelor”. Acesta susține că peste 570 de profesori din județ vor preda anul viitor materii pentru care nu au pregătire, dând exemplul unui profesor de franceză care ajunge să predea fizică. O altă temere majoră este legată de anul 2027, considerat un an al „schimbului de generații” la catedră, care ar putea lăsa elevii fără profesori dacă nu se iau măsuri pentru a face cariera didactică mai atractivă.
Ce urmează pe agenda ministrului
Prima decizie a lui Mihai Dimian, deși punctuală și necesară, este doar o picătură într-un ocean de probleme. Pe biroul său se află provocări strategice, definite atât de legile educației, intrate în vigoare în anul școlar 2023/2024, cât și de numeroasele strategii naționale. Documentele europene, precum cele de la Eurydice, arată că România are în derulare strategii pentru educație de mediu, educație financiară, sprijin parental și educație continuă pentru adulți. Implementarea acestora, alături de gestionarea crizelor curente, va testa abilitățile de manager ale noului ministru. Profesorii și părinții așteaptă să vadă dacă apelul la empatie se va traduce în decizii care să rezolve problemele de fond ale învățământului românesc.
