Datele oficiale de la finalul anului 2025 arată o schimbare surprinzătoare în atitudinea românilor față de vaccinare, cu o creștere de peste 120% la administrarea vaccinului meningococic. Numai că, dincolo de cifre, problema reală nu pare a fi un curent antivaccinist puternic, așa cum se crede, ci mai degrabă o ezitare generalizată, alimentată de frici și de o avalanșă de informații contradictorii.
Nu antivacciniști, ci părinți nehotărâți
Contrar percepției publice, doar un procent mic de români refuză categoric imunizarea copiilor. Doctorul Aurora Stănescu, medic epidemiolog la Institutul Național pentru Sănătate Publică (INSP) și coautoare a unui studiu pe această temă realizat în 2025, estimează că ar fi vorba de poate 5% dintre părinți. Iar aceștia sunt, paradoxal față de miturile vehiculate, mai degrabă locuitori ai orașelor.
asa ca, ar fi o greșeală ca autoritățile să-și concentreze toate eforturile pe acest grup restrâns. O astfel de abordare, susține Diana Tăut, cercetătoare la Universitatea Babeș-Bolyai, ar însemna să irosești resurse „pe care ar trebui să le dedicăm celor care urmează să se radicalizeze” și care încă mai pot fi convinși.
De ce ezită părinții? De la TikTok la frica de necunoscut
Unul dintre motivele principale ale ezitării vine dintr-un paradox periculos. Vaccinurile au avut atât de mult succes, încât generația actuală de părinți pur și simplu nu mai cunoaște bolile pe care acestea le previn. „Lipsa de percepție a riscului este un alt motiv pentru care unii dintre ei spun «dar de ce să-l vaccinez, bolile astea nu mai sunt, copilul meu este protejat și oricum nu se va întâlni cu boala». Asta este o iluzie, pentru că e doar o problemă de timp”, atrage atenția dr. Gindrovel Dumitra, medic de familie în Dolj.
Fix asta s-a întâmplat recent în Statele Unite, adaugă epidemiologul Aurora Stănescu. „Statele Unite scăpaseră de rujeolă acum 20 de ani. N-au mai avut cazuri pentru că au vaccinat. După care s-au trezit cu rujeolă. Pentru că au lăsat garda jos, încet, încet”.
Si peste toate astea se adaugă o „hipertrofie informațională”, cum o numește Diana Tăut. Suntem bombardați cu atât de multă informație, încât creierul obosește. „Gândiți-vă câte decizii trebuie să luăm comparativ cu deciziile pe care trebuiau să le ia bunicii noștri sau străbunicii noștri. Ni se spune că trebuie să luăm decizii informate, să ne educăm”, explică experta. Dar, hai să fim serioși, cine are timp pentru asta? „Creierul nu face față la atâta hipercomplexitate, la atâtea nuanțe. Și atunci o ia pe scurtăturile lui”.
Așa ajungem la medicina de TikTok, unde totul pare simplu și clar. „Pseudoștiința, dezinformarea, ele operează cu certitudini. Știința operează cu «poate» și «s-ar putea să…»”, completează Tăut. Ideile simple, bazate pe frică, se răspândesc cel mai ușor, ca niște viruși, explică și Alexandru Toma Pătrașcu, fondatorul Bucharest Science Festival. „Mesajul «vaccinul ROR provoacă autism» se mulează pe o frică primară și este mult mai simplu de înțeles și de reprodus. Pe când retractarea este mai greu de înțeles”, afirmă scriitorul.
Cifrele din 2025 arată o tendință de creștere
Datele publicate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru primele nouă luni din 2025, comparativ cu aceeași perioadă din 2024, arată câteva evoluții spectaculoase:
- creștere de peste 120% a administrării vaccinului meningococic;
- creștere de 80% a dozelor de vaccin hepatic B administrate;
- creștere de 27% a imunizării cu vaccinul pneumococic.
Chiar și vaccinul împotriva HPV (virusul care cauzează cancerul de col uterin), foarte controversat în trecut, a înregistrat o creștere de aproape 50%. Și rata de vaccinare pentru ROR a urcat ușor în 2024, la 80,8% pentru prima doză și 69,4% pentru a doua.
Și totuși, în 2024, România era pe ultimul loc în Europa la vaccinarea ROR.
Soluțiile: mai mult dialog, mai puțini medici
Specialiștii sunt de acord că împărțirea părinților în „vacciniști” și „antivacciniști” nu face decât să radicalizeze taberele. „Etichetele nu ajută. Etichetele radicalizează”, spune Diana Tăut, care avertizează că astfel îi lăsăm pe cei ezitanți pradă dezinformării. Soluția stă în comunicare empatică.
„De generații, medicii au fost obișnuiți să le spună pacienților ce să facă, iar pacienții să urmeze aceste recomandări fără să pună întrebări. Nu cred că asta mai funcționează în prezent”, explică Silvia Gatscher, manager de programe de sănătate la biroul OMS România. E nevoie de timp, de explicații și de încredere, lucruri pe care medicii de familie, sufocați de birocrație, nu le mai au.
Dr. Gindrovel Dumitra își adaptează discursul pentru fiecare părinte în parte. „Încerc mai întâi să pun întrebări deschise, astfel încât să-l determin pe pacientul care se află în fața mea să-mi spună ce se află în spatele acestui refuz”, explică medicul. Scopul nu e să-l convingă pe loc, ci să deschidă un dialog.
Dar principala problemă rămâne criza medicilor de familie. La concursul de rezidențiat din 2025, niciunul dintre primii 200 de candidați nu a ales medicina de familie, deși era specialitatea cu cele mai multe locuri. În condițiile în care 45% din populația României trăiește la sat, unde un medic poate avea și peste 4.000 de pacienți pe listă, discuțiile aprofundate despre vaccinare devin un lux.
