Cum se identifică textele și imaginile create cu AI prin etichetele prevăzute de regulile din 2 august 2026

Pentru un text despre alegeri, sănătate sau economie, condiția esențială este controlul editorial. Obligația de etichetare privește textele generate ori manipulate artificial, publicate pentru informarea publicului asupra unor chestiuni de interes public, atunci când nu există revizuire umană sau control editorial.

Eticheta trebuie să apară de la primul contact cu materialul

Versiunea finală a Codului de bune practici a fost publicată de Comisia Europeană la 10 iunie 2026. Codul prevede ca informarea să fie vizibilă cel târziu când utilizatorul vede sau aude pentru prima dată conținutul. Un avertisment ascuns într-un meniu ori pe o pagină separată nu îndeplinește această cerință de vizibilitate.

Forma informării depinde de conținut:

• Pentru texte pe teme de interes public, eticheta semnalează generarea sau modificarea artificială, în condițiile privind absența revizuirii umane ori a controlului editorial.
• Pentru imagini, videoclipuri și înregistrări audio, informarea indică utilizarea inteligenței artificiale. Deepfake-urile, precum un videoclip care imită o persoană reală, trebuie marcate ca atare.
• Pentru chatboturi și alte sisteme interactive, informarea trebuie făcută de la începutul interacțiunii, astfel încât utilizatorul să știe că discută cu un sistem artificial, nu cu o persoană.

La imagini și videoclipuri, Codul recomandă amplasarea etichetei într-un loc ușor de observat, de exemplu într-un colț, fără să fie acoperită de alte elemente grafice. Aceasta trebuie să rămână vizibilă suficient timp pentru a putea fi observată. Lângă un text online, marcajul poate fi poziționat într-un loc vizibil, adaptat formatului.

Informarea trebuie să fie accesibilă și persoanelor cu dizabilități, copiilor și vârstnicilor. În versiunea finală a Codului erau prevăzute dezvoltarea unor soluții specifice pentru conținutul audio și o variantă de iconiță dedicată materialelor sonore.

Iconițele disting conținutul generat integral de cel modificat

Codul prevede posibilitatea folosirii unor iconițe europene comune, diferite pentru materialele complet generate și pentru cele parțial modificate cu AI. Variantele propuse includ textele „AI GENERATED”, cu sensul de generat cu inteligență artificială, și „AI MODIFIED”, pentru modificat cu inteligență artificială.

Potrivit Forbes România, pictogramele europene sunt puse la dispoziție gratuit. Ele sunt concepute pentru utilizare pe platforme diferite, iar Comisia Europeană a precizat că designul a fost testat în mai multe state membre. Variantele care includ text explicit au fost considerate mai clare pentru utilizatori.

Pentru opere artistice, creative, satirice sau fictive, informarea poate fi adaptată contextului. Obligația rămâne, însă eticheta poate fi aplicată într-un mod care să nu afecteze nejustificat forma artistică sau experiența publicului.

Marcajele tehnice pot fi verificate separat de eticheta vizibilă

Furnizorii de sisteme generative trebuie să integreze în conținutul produs ori modificat semnale care pot fi citite automat. Acestea permit identificarea originii artificiale prin instrumente informatice, chiar dacă semnalul nu este vizibil în imagine sau în text.

Codul descrie mai multe soluții tehnice:

• Metadate, adică informații asociate fișierului, care indică generarea sau modificarea cu inteligență artificială.
• Watermark-uri invizibile, respectiv marcaje integrate în conținut fără a fi observabile direct de utilizator.
• Semnături digitale care indică intervenția unui sistem de inteligență artificială.
• Alte soluții tehnice de identificare, adaptate tipului de conținut produs.

Pentru imagini și videoclipuri, marcajele pot fi introduse direct în fișier sau în metadatele sale. Pentru înregistrările audio sunt prevăzute soluții similare, adaptate formatului sonor.

Textul simplu ridică o dificultate distinctă: nu păstrează metadatele în același mod ca o imagine sau un videoclip. Codul tratează, de aceea, soluții speciale pentru marcarea textelor generate automat.

Documentul recomandă combinarea metodelor, deoarece un singur mecanism nu este suficient în multe situații. Obiectivul este păstrarea posibilității de identificare după redistribuire, comprimare, modificare sau publicare pe platforme diferite. Furnizorii trebuie să prevină eliminarea ușoară a marcajelor și să folosească soluții robuste, fiabile și interoperabile, adică utilizabile între sisteme diferite.

Verificarea trebuie să ofere un rezultat inteligibil

Furnizorilor le revine și obligația de a pune la dispoziție soluții pentru detectarea marcajelor. Acestea pot lua forma unor specificații publice, programe software, biblioteci tehnice sau servicii în cloud accesibile prin interfețe informatice.

Instrumentele sunt destinate verificării de către utilizatori, platforme, cercetători, jurnaliști, autorități și alte părți interesate. Ele trebuie să permită identificarea conținutului produs sau manipulat de un anumit sistem de inteligență artificială.

Rezultatul trebuie prezentat într-o formă ușor de înțeles, astfel încât distincția dintre material generat artificial, modificat artificial sau autentic să fie clară pentru utilizator. Mecanismele de verificare trebuie testate, monitorizate și actualizate periodic.

Controlul editorial schimbă condițiile pentru texte

În cazul textelor de interes public, revizuirea umană reală și asumarea responsabilității editoriale permit un tratament diferit în privința etichetării. Regula trebuie citită împreună cu această condiție, nu aplicată automat oricărui text la realizarea căruia a fost folosită inteligența artificială.

Operatorii care produc ori publică asemenea materiale trebuie să aibă proceduri interne de conformare. Acestea pot include desemnarea unei persoane sau structuri cu responsabilitate editorială, măsuri organizatorice și personal pentru verificarea conținutului înainte de publicare.

Codul precizează că regulile nu trebuie să afecteze libertatea presei, independența editorială sau protecția surselor jurnalistice.

Platformele online și motoarele de căutare sunt încurajate să faciliteze etichetarea, de exemplu prin opțiuni disponibile la încărcarea unei imagini ori a unui videoclip. Pentru platformele foarte mari, asemenea instrumente pot contribui la reducerea riscurilor de dezinformare și manipulare, în cadrul obligațiilor existente din Regulamentul privind serviciile digitale.

Calendarul include o excepție până la 2 decembrie 2026

Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a precizat, în comunicarea din 24 iulie 2026, că obligațiile de transparență din articolul 50 al Regulamentului european privind inteligența artificială se aplică din 2 august 2026. Codul de bune practici are caracter voluntar și oferă recomandări pentru îndeplinirea obligațiilor legale.

Pentru sistemele care generează conținut sintetic și au fost introduse pe piață înainte de această dată, obligația furnizorilor de a marca materialele generate se aplică începând cu 2 decembrie 2026. Excepția privește inclusiv sistemele de inteligență artificială de uz general.

Furnizor este persoana sau entitatea, inclusiv o autoritate publică, care dezvoltă ori comandă dezvoltarea unui sistem și îl introduce pe piață sau îl pune în funcțiune sub propriul nume ori propria marcă. Definiția se aplică indiferent dacă sistemul este oferit contra cost sau gratuit.

Implementator este persoana sau entitatea care utilizează un sistem aflat sub autoritatea sa. Folosirea pentru o activitate personală, fără caracter profesional, este exceptată din această definiție.

Pe lângă marcarea conținutului și instrumentele de verificare, Codul prevede testare, monitorizare, instruirea personalului și cooperare cu autoritățile de supraveghere. Semnarea sa poate sprijini demonstrarea conformității, dar nu constituie, singură, o dovadă definitivă că toate obligațiile sunt respectate.

Codul oferă recomandări, iar regulamentul stabilește obligațiile

Comisia Europeană justifică măsurile prin dificultatea tot mai mare de a distinge conținutul uman de cel artificial. Riscurile vizate sunt dezinformarea, manipularea la scară largă, fraudele, imitarea identității unor persoane reale și inducerea în eroare a consumatorilor.

„Europenii au dreptul să știe dacă ceea ce văd, aud sau citesc a fost făcut sau modificat de IA, în special atunci când un astfel de conținut poate modela dezbaterea publică. Transparența este modul în care protejăm încrederea. Prezentul Cod de bune practici oferă furnizorilor și implementatorilor de IA o modalitate clară și practică de a eticheta conținutul generat de IA și deepfake-urile, în conformitate cu normele Regulamentului privind IA, care se vor aplica de la 2 august. Îi invit să adere la cod și să dea dovadă de spirit de lider în dezvoltarea și implementarea unei IA responsabile și de încredere”, a declarat Henna Virkkunen, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație, cu ocazia prezentării Codului.

Documentul a fost elaborat de șase experți independenți, cu contribuții din partea a peste 180 de părți interesate: furnizori de sisteme, operatori, întreprinderi mici și mijlocii, reprezentanți ai mediului academic, instituții publice și organizații ale societății civile. Printre autori se află profesoara româncă Mădălina Botan, de la SNSPA, vicepreședintă a unuia dintre grupurile de lucru.

Comisia a deschis Codul pentru semnături, iar folosirea lui ca instrument de demonstrare a conformității a fost legată de aprobarea Comisiei și a Comitetului pentru inteligență artificială. Orientările europene privind domeniul și aplicarea obligațiilor de transparență erau, de asemenea, publicate la data comunicării din iulie.

Regulamentul (UE) 2024/1689 este direct aplicabil în statele Uniunii Europene, dar România are nevoie de o lege națională pentru stabilirea autorităților competente, a atribuțiilor, a mecanismelor de cooperare și a sancțiunilor. La 24 iulie 2026, cadrul național era în elaborare, iar autoritatea de comunicații fusese propusă prin memorandum guvernamental pentru supravegherea pieței și rolul de punct unic de contact. Comunicarea de atunci condiționa verificarea și sancționarea de către autoritățile naționale de intrarea în vigoare a actului normativ național.