Datoria SUA a depășit 40 de trilioane de dolari, cu mult peste estimările din 2026

Companiile și gospodăriile suportă costul prin dobânzi mai mari, presiune inflaționistă și mai puțin spațiu bugetar pentru alte cheltuieli. Nivelul anunțat acum trece peste prognoza Biroului de Buget al Congresului, care estima 39.400 de miliarde de dolari abia la sfârșitul anului fiscal 2026.

Cum a crescut datoria sub administrațiile Trump și Biden

Aproximativ o treime din această creștere a venit în cei doi ani de împrumuturi accelerate, folosite pentru a finanța ajutoarele COVID-19, sub administrațiile Trump și Biden.

În timpul primului său mandat, Donald Trump a aprobat datorii de 8.400 de miliarde de dolari, iar Joe Biden de 4.300 de miliarde de dolari, potrivit Comitetului pentru un Buget Federal Responsabil. Din ianuarie 2025, la începutul celui de-al doilea mandat al lui Trump, datoria a mai crescut cu 3.800 de miliarde de dolari. Aceasta ridică totalul adăugat în cele două mandate ale sale la 11.600 de miliarde de dolari.

Deficitele bugetare anuale ale SUA au ajuns la aproximativ 2 trilioane de dolari, adică 6-7% din PIB, față de 3-4% din PIB, niveluri care îngrijorau anterior piețele financiare. 100 de miliarde de dolari din această sumă reprezintă rambursări de tarife vamale.

„De ceva timp se știe că guvernul Statelor Unite se află pe o cale destul de nesustenabilă în ceea ce privește deficitele. În ultimii ani, Statele Unite au ajuns la deficite de aproximativ 2 trilioane de dolari, chiar și în perioade de pace și prosperitate.”, a spus Jessica Riedl, specialist în buget și fiscalitate la Brookings Institution.

Pe piață, presiunea se vede deja în costul finanțării. Dobânzile la obligațiunile de trezorerie americane pe termen lung au urcat la cel mai înalt nivel din 2007, pe fondul presiunilor inflaționiste și al temerilor legate de deficit. Trezoreria a anunțat dublarea răscumpărărilor de datorie guvernamentală pentru stabilizarea pieței. Subiectul a fost relatat și de The Guardian și The Independent, iar France 24 arată că datoria a ajuns mai devreme decât indicau propriile proiecții oficiale.

Pentru România, contextul contează prin canalul dobânzilor și al prețurilor. Inflația anuală a urcat la 9,2% în iunie 2026, față de media UE de 2,9%, într-un moment în care o finanțare mai scumpă la nivel global poate menține presiunea asupra creditului și asupra costurilor importate. În paralel, Oxford Economics estimează pentru trimestrul al treilea din 2026 o creștere de 36% a prețului grâului, ceea ce adaugă încă un strat de presiune pe alimente.

Greșeala este să privim datoria doar ca pe o cifră contabilă americană

Plata dobânzilor mută deja bani dintr-o parte în alta a bugetului federal.

„O datorie de 40 de trilioane de dolari nu există doar în registrele guvernului; se resimte în întreaga economie și ajunge, într-un fel sau altul, în buzunarele oamenilor. Cu cât ne împrumutăm mai mult, cu atât exacerbăm inflația, eliminăm alte priorități din buget și ne lăsăm vulnerabili la urgențe interne și la tulburări externe.”, a declarat Maya MacGuineas, președinta Comitetului pentru un Buget Federal Responsabil.

Aceeași idee apare și în evaluarea lui Caleb Quakenbush, director de politică fiscală la Bipartisan Policy Center, care a spus că traiectoria cheltuielilor bugetare ale SUA nu a fost abordată de Congres sau de administrațiile americane „într-un mod semnificativ sau durabil”. Maya MacGuineas a rezumat astfel ritmul actual: „Este uluitor cât de previzibil poate deveni declinul fiscal al unei puteri globale.”

Următorul test vine rapid pentru administrația federală americană. Congresul SUA, aflat acum în vacanță, trebuie să adopte un nou proiect de lege privind cheltuielile până pe 30 septembrie pentru a evita o închidere a guvernului federal.