Consilierii generali ai Capitalei s-au reunit într-o ședință extraordinară marți dimineață, la ora 9.00, pentru a tranșa soarta bugetului pe anul 2026. Discutăm despre venituri estimate la 8,49 miliarde de lei, o sumă cu 14,5% mai mare față de anul precedent. Banii sunt împărțiți între cheltuieli uriașe de funcționare și proiecte de infrastructură mult așteptate de locuitorii orașului.
Unde se duc banii din buget
Dar unde se duc, mai exact, toți acești bani? Ei bine, o mare parte din fonduri nu ajunge direct în dezvoltare, ci acoperă pur și simplu costurile curente ale orașului. Reprezentanții instituției au explicat situația destul de clar: „Cei mai mulţi bani din buget se duc însă pe subvenţii”.
Cifrele vorbesc de la sine.
Pentru termoficare și transport în comun s-au alocat 2,5 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile totale de funcționare înghit 4 miliarde de lei. Iar pentru investiții rămân doar 2,1 miliarde de lei. Pe baza datelor furnizate de Adevarul referitoare la planurile municipalității, aflăm că lista de priorități include modernizarea sistemului de termoficare cu 1 miliard de lei și refacerea a 50 de kilometri de șină de tramvai, proiect care costă aproape încă un miliard.
Santierele care ar trebui sa schimbe traficul
Până la urmă, șoferii și pasagerii STB vor să vadă șantiere finalizate. Proiectul de buget aduce în prim-plan lucrări de infrastructură care trenează de ani buni. Avem 130 de milioane de lei direcționate către Prelungirea Ghencea și 76 de milioane de lei pentru supralărgirea bulevardului Dimitrie Pompeiu.
Și lucrurile nu se opresc aici. Înnoirea parcului auto STB primește 85 de milioane de lei, în timp ce pentru punerea în siguranță a Pasajului Basarab (un punct nevralgic al traficului rutier) s-au prevăzut 20 de milioane de lei.
Alte sume importante merg către consolidarea clădirilor cu risc seismic, mai exact peste 198 de milioane de lei. Modernizarea Cartierului Henri Coandă va costa 53 de milioane de lei, amenajarea malurilor Dâmboviței între Piața Unirii și Izvor primește 65 de milioane, iar pentru reconstruirea Podului Calicilor s-au alocat 12 milioane de lei.
Reorganizare masiva la Politia Locala
Dincolo de asfaltări și țevi de căldură, Primăria Capitalei a decis să umble și la organigrama proprie. Poliția Locală a Municipiului București trece printr-o restructurare serioasă.
V-ați gândit vreodată câte funcții de conducere există într-o singură instituție de acest tip? Acum numărul lor va fi tăiat de la 47 la 26, iar totalul posturilor scade de la 514 la 384. E drept că apar și două noi funcții de director general adjunct, instituția ajungând să aibă trei astfel de posturi. Numai că această mișcare este justificată prin necesitatea de a coordona separat ordinea publică, inspecția și zona administrativă.
Noua structură va funcționa cu patru direcții mari: Direcţia Siguranţă şi Ordine Publică, Direcţia Inspecţie şi control, Direcţia Dispecerat Operativ Integrat şi Direcţia Economică. Documentul oficial care aprobă aceste modificări notează: „Se reduc astfel 130 de posturi provenite în mare măsură din comasarea serviciilor suport, serviciile de specialitate, precum şi calitatea serviciilor oferite populaţiei neavând de suferit”.
Rămâne ca bucureștenii să simtă pe propria piele dacă tăierea acestor posturi va face patrulele mai vizibile pe străzi sau dacă șantierele finanțate anul acesta vor reuși să scoată orașul din blocajele zilnice de trafic.
