Execuția bugetului general consolidat pentru primele patru luni din 2026 arată o schimbare majoră de direcție. Deficitul a coborât la 23,95 miliarde lei, reprezentând 1,17% din PIB. Vorbim despre o reducere masivă față de anul trecut, când gaura din buget era de 55,97 miliarde lei (2,92% din PIB).
Practic, statul a reușit să taie peste 32 de miliarde de lei din deficit.
Cum s-a redus gaura din buget
Dincolo de cifrele seci, explicația stă în două mișcări clare. Veniturile bugetare au crescut cu 12%, în timp ce cheltuielile publice s-au diminuat cu 3,2%. Iar aici un rol esențial l-a jucat menținerea disciplinei pe cheltuielile de personal și asistență socială.
Așa cum semnalează Adevarul într-o analiză publicată recent, salvarea reală a venit din fondurile europene. Plățile pentru proiectele finanțate din bani europeni și PNRR au crescut cu peste 34% față de perioada similară a anului trecut.
Ministerul Finanțelor a explicat situația printr-un comunicat oficial: „asa ca execuția bugetară din 2026 indică faptul că România încearcă să realizeze simultan trei obiective dificile: reducerea deficitului bugetar, menținerea unui nivel foarte ridicat al investițiilor publice și accelerarea absorbției fondurilor europene și PNRR, într-un context caracterizat de costuri mai ridicate de finanțare și presiuni economice mai mari decât în anii precedenți”.
Avertismentul ministrului Finanțelor
Dar ce înseamnă asta concret pentru economia reală? Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că ajustarea s-a făcut fără să fie blocate șantierele publice.
„Execuția la patru luni confirmă intrarea României pe o traiectorie clară de consolidare fiscală, una dintre cele mai consistente corecții bugetare din Uniunea Europeană în această perioadă. Aceasta vine ca urmare a unui efort important, însă contextul actual solicită în continuare precauție şi exigență în gestionarea fondurilor publice. Consolidarea fiscală are loc într-o economie cu cerere internă mai slabă și inflație ridicată, ceea ce impune un control strict al cheltuielilor curente și accelerarea absorbției fondurilor europene. În același timp, investițiile finanțate din fonduri europene și PNRR sunt cele care susțin economia în această perioadă de ajustare”, a declarat ministrul Alexandru Nazare.
Ținta pentru finalul anului 2026
Numai că greul abia acum începe. Până la urmă, Guvernul trebuie să țină cheltuielile sub control și în lunile de vară, tradițional mai dificile pentru încasări.
„Acesta este echilibrul pe care trebuie să îl păstrăm: disciplină fiscală, absorbție accelerată de fonduri europene și protejarea proiectelor care susțin dezvoltarea. Pentru anul 2026, obiectivul rămâne reducerea deficitului bugetar la 6,2% din PIB în termeni cash, în linie cu angajamentele asumate în cadrul european. Menținerea acestei traiectorii este foarte importantă pentru reducerea vulnerabilităților macroeconomice, păstrarea încrederii investitorilor și crearea spațiului necesar pentru investiții”, a mai spus ministrul.
Dacă ne uităm la istoricul recent (anii 2024 și 2025), vedem că deficitul la patru luni depășea constant 2,9% din PIB. Acum, investițiile publice au ajuns la peste 31 miliarde lei în primele patru luni, iar aproximativ trei sferturi din această sumă provine strict din fonduri europene și PNRR.
