Detalii din rutina zilnică care pot indica primele semne ale bolii Parkinson

Monitorizarea pașilor zilnici poate fi un instrument esențial pentru depistarea timpurie a bolii Parkinson, cu mult înainte ca simptomele să devină evidente. Aceasta este concluzia unui studiu recent, care scoate în evidență importanța activității fizice regulate în menținerea sănătății neurologice.

Un gest obișnuit care poate semnala probleme grave

Ceasurile inteligente sau telefoanele mobile pot oferi informații vitale despre sănătatea creierului. Boala Parkinson, a doua cea mai frecventă afecțiune neurodegenerativă la nivel global, reprezintă o provocare majoră pentru sănătatea publică. De-a lungul timpului, a fost complicat pentru specialiști să stabilească o legătură clară între nivelul de activitate fizică și apariția bolii, deoarece simptomele se dezvoltă lent și adesea nu sunt recunoscute la timp.

Cercetătorii de la Oxford’s Big Data Institute și Nuffield Department of Population Health au inițiat un studiu pentru a analiza datele obținute de la accelerometre purtate de subiecți, folosind informațiile din baza de date UK Biobank. Această bază de date este una dintre cele mai extinse din Marea Britanie și a fost utilizată pentru a monitoriza obiceiurile de activitate fizică ale participanților.

O descoperire din mișcările zilnice

În perioada 2013-2015, un grup de 94.696 de adulți a purtat accelerometre la încheietura mâinii timp de până la șapte zile. În medie, participanții au realizat 9.446 de pași pe zi. Aceștia au fost împărțiți în funcție de nivelul de activitate fizică. Cei care au efectuat peste 12.369 de pași zilnic erau, în general, mai tineri și aveau un indice de masă corporală mai scăzut comparativ cu cei care au făcut sub 6.276 de pași. Ulterior, cercetătorii au monitorizat cine a dezvoltat boala Parkinson în anii următori pentru a identifica factorii de risc relevanți.

Rezultatele studiului, publicate în revista npj Parkinson’s Disease, au arătat că, pe o perioadă medie de aproape opt ani, au fost identificate 407 cazuri noi de Parkinson. Persoanele care au realizat peste 12.369 de pași pe zi aveau un risc cu 59% mai mic de a dezvolta boala comparativ cu cei care au făcut sub 6.276 de pași. De asemenea, pentru fiecare 1.000 de pași suplimentari efectuați zilnic, riscul de a dezvolta Parkinson a scăzut cu aproximativ 8%. Aceste date sugerează că activitatea fizică constantă poate contribui la menținerea sănătății neurologice.

Semne ascunse în rutina zilnică

O întrebare importantă se ridică: este un nivel scăzut de activitate fizică un factor de risc pentru Parkinson sau este un semn că boala a început deja să se manifeste? Această distincție este crucială pentru cercetările viitoare. Studiul a analizat această legătură pe perioade diferite de monitorizare, constatarea fiind că asocierea era cea mai puternică în primii ani. În primii doi ani, fiecare 1.000 de pași suplimentari pe zi reducea riscul de diagnosticare cu Parkinson cu aproximativ 17%.

Pe măsură ce perioada de urmărire creștea, legătura dintre numărul de pași și riscul de Parkinson devenea mai puțin semnificativă. Acest aspect sugerează că o scădere a activității fizice ar putea fi un semnal timpuriu al bolii, mai degrabă decât un factor de risc direct. Organismul ar putea încetini înainte ca boala să fie recunoscută, ceea ce are implicații importante pentru prevenție și diagnosticare.

Detalii care fac diferența în rezultate

Cercetătorii au ajustat datele pentru a elimina influența altor factori, inclusiv indicele de masă corporală, depresia, diabetul de tip 2, constipația, problemele urinare și durata somnului. Chiar și după aceste ajustări, legătura dintre numărul redus de pași și riscul crescut de Parkinson pe termen scurt a rămas valabilă. Analizele pe subgrupuri nu au arătat diferențe semnificative în asocierea dintre numărul de pași și boală, ceea ce întărește robustețea rezultatelor obținute.

Noi perspective pentru depistarea timpurie

Studiul concluzionează că un număr mai mare de pași efectuați zilnic se corelează cu un risc mai mic de a dezvolta Parkinson, în special în primii ani de monitorizare. Această descoperire poate schimba modul în care medicii abordează screening-ul pentru afecțiunile neurodegenerative. Monitorizarea pașilor cu ajutorul dispozitivelor portabile sau al telefoanelor inteligente ar putea deveni un instrument accesibil pentru medici și sistemele de sănătate.

Această metodă ar putea permite identificarea precoce a persoanelor care se află în stadii inițiale ale bolii, chiar înainte de apariția simptomelor vizibile. Persoanele astfel identificate ar putea beneficia de o monitorizare mai atentă sau să fie incluse în studii clinice pentru testarea unor metode preventive.

Pe viitor, monitorizarea activității fizice ar putea contribui la identificarea rapidă a persoanelor cu risc de Parkinson, ajutând la dezvoltarea unor strategii de prevenție și îngrijire mai eficiente pentru cei afectați de această afecțiune neurologică.