Doar 23% dintre tinerii români au studii superioare, iar profesorii pierd putere de cumpărare

Marilen Gabriel Pirtea, rectorul Universității de Vest din Timișoara, a declarat pentru UVT: „Statisticile europene publicate la începutul lunii septembrie descriu, din unghiuri diferite, aceeași vulnerabilitate structurală a României. Prima arată că țara noastră are cea mai mică pondere a tinerilor absolvenți de studii superioare din Europa (Eurostat, 2026). A doua indică faptul că salariile profesorilor români au înregistrat cea mai mare scădere din Uniunea Europeană, în raport cu evoluția costului vieții, în ultimii ani (Eurydice, 2026). Privite împreună, cele două informații conturează un sistem care întâmpină dificultăți atât în atragerea și păstrarea cadrelor didactice, cât și în sprijinirea unui număr suficient de mare de tineri până la finalizarea studiilor universitare”.

România nu a ajuns încă la media europeană din 2005

Datele Eurostat din 2026, citate de rectorul UVT, plasează România la aproape 22 de puncte procentuale sub media europeană. Nivelul de 44,8% înregistrat în UE este apropiat de ținta de cel puțin 45% stabilită pentru 2030.

Decalajul se vede și în comparația ultimelor două decenii. În 2005, ponderea tinerilor cu studii superioare era de 13,5% în România, în timp ce media Uniunii Europene ajungea la 27,2%. Până în 2025, România a avansat cu 9,5 puncte procentuale, până la 23%.

Potrivit analizei prezentate de Marilen Gabriel Pirtea, România este singurul stat membru care a rămas sub nivelul mediu înregistrat de Uniunea Europeană în urmă cu 20 de ani. Rectorul susține că evoluția nu poate fi explicată numai prin punctul de plecare sau prin nivelul de dezvoltare din 2005.

Țări care aveau atunci ponderi apropiate au avansat mai repede. Cehia a crescut de la 14,2% la 36%, Slovacia de la 16,2% la 36,3%, iar Malta de la 17,8% la 47,7% între 2005 și 2025.

Salariile profesorilor au pierdut teren în fața costului vieții

Datele rețelei europene Eurydice pentru anul școlar 2024-2025 indică o scădere de 6,34% a salariilor cadrelor didactice din România în raport cu evoluția costului vieții. Rectorul Universității de Vest afirmă că aceasta este cea mai severă deteriorare din Uniunea Europeană, înaintea Slovaciei, Italiei, comunității franceze din Belgia și Franței.

Procentul nu arată neapărat o reducere cu 6,34% a salariilor nominale. El arată că veniturile nu au crescut în același ritm cu prețurile, iar profesorii au pierdut putere de cumpărare.

Pirtea leagă această pierdere de satisfacția profesională și de capacitatea școlilor de a atrage tineri bine pregătiți într-o meserie care presupune studii superioare, formare continuă și responsabilitate socială.

Rectorul precizează însă că cele două serii statistice descriu mecanisme diferite. Ele nu demonstrează că scăderea relativă a salariilor profesorilor a provocat ponderea redusă a absolvenților de facultate, iar stabilirea unei relații cauzale ar necesita analize mai ample.

Obstacolele apar înainte de admitere și continuă în facultate

Universitățile depind de pregătirea elevilor înaintea admiterii. În interpretarea rectorului UVT, lipsa profesorilor competenți, posturile neocupate sau acoperite temporar în comunitățile vulnerabile și atractivitatea redusă a profesiei didactice produc efecte pe întregul traseu școlar.

Problemele enumerate de Marilen Gabriel Pirtea sunt:

• participarea școlară fragilă și abandonul;
• rezultatele slabe la competențele de bază;
• accesul inegal la licee de calitate;
• nepromovarea bacalaureatului;
• diferențele dintre mediul urban și cel rural;
• dificultățile financiare care continuă după admiterea la facultate.

Aceste obstacole reduc numărul elevilor care promovează bacalaureatul, își permit continuarea educației și intră la facultate cu o pregătire academică solidă, susține rectorul. Pentru multe familii, studiile universitare presupun mutarea într-un centru universitar, plata chiriei sau a căminului și renunțarea temporară la un venit.

Pirtea consideră că universitățile au și ele o responsabilitate în condițiile în care modelul actual de recrutare și sprijin nu ajunge la o parte importantă a populației. Creșterea numărului de studenți admiși nu schimbă indicatorul privind absolvenții dacă aceștia renunță înainte de finalizarea studiilor.

Universitățile sunt chemate să intervină din liceu

Rectorul propune extinderea prezenței universităților în liceele din orașele mici și din mediul rural. Activitatea ar urma să depășească promovarea ofertelor de studiu și să le ofere elevilor repere despre admitere, burse, cazare, cheltuieli, oportunități profesionale și viața universitară.

Măsurile propuse acoperă atât pregătirea pentru admitere, cât și perioada studiilor:

• orientare în carieră, mentorat și pregătire pentru admitere, cu implicarea directă a studenților și profesorilor universitari;
• identificarea timpurie a studenților aflați în pericol de abandon;
• tutorat în primul an și cursuri remediale pentru recuperarea golurilor de învățare;
• consiliere psihologică și profesională;
• ajutor financiar suficient pentru studenții vulnerabili;
• analizarea abandonului pe facultăți, programe, medii de proveniență și situații socioeconomice.

Pirtea susține și trasee universitare mai flexibile pentru persoanele care lucrează, au copii sau nu pot locui permanent într-un oraș mare. Printre variante se află programele cu frecvență redusă, predarea hibridă, recunoașterea învățării anterioare și posibilitatea de întrerupere și reluare a studiilor în condiții clare.

Flexibilitatea ar trebui să elimine barierele administrative fără legătură cu procesul de învățare, nu să reducă standardele academice, afirmă rectorul UVT. În România, universitățile formează și viitoarele cadre didactice, astfel că atractivitatea carierei din școli influențează direct programele lor de pregătire.

Formarea profesorilor leagă școala de universitate

Salariile puțin atractive, evoluția profesională lentă și condițiile dificile din învățământul preuniversitar pot transforma formarea didactică într-o opțiune secundară, iar absolvenții bine pregătiți pot alege alte domenii, avertizează Marilen Gabriel Pirtea.

În scenariul descris de rector, profesia atrage mai puțini candidați, școlile pierd personal calificat, pregătirea elevilor se deteriorează, iar universitățile primesc mai puțini candidați și trebuie să recupereze goluri de învățare mai mari.

Pentru a opri acest circuit, Pirtea propune pregătire pedagogică riguroasă și practică, mentorat în școli, burse și stagii de calitate pentru studenții care aleg cariera didactică. Profesorii aflați deja în sistem ar urma să revină periodic în universități pentru formare adaptată schimbărilor curriculare, tehnologiei și nevoilor elevilor.

Problema veniturilor atinge și mediul academic. Rectorul afirmă că universitățile pot pierde tineri cercetători și cadre didactice în favoarea sectorului privat sau a instituțiilor din străinătate atunci când salariile și condițiile de muncă nu sunt competitive.

Creșterea participării la învățământul superior presupune, în analiza sa, mai multe locuri pentru studenți, dar și profesori universitari suficienți, servicii de sprijin, laboratoare, biblioteci și infrastructură.

Marilen Gabriel Pirtea cere o politică educațională care să lege salarizarea profesorilor, formarea didactică, promovarea bacalaureatului, accesul la facultate și absolvirea. Propunerea sa pune în aceeași succesiune școala, admiterea, sprijinirea studenților și finalizarea studiilor superioare.